Obligaţi la credite: Bolojan caută soluţii pentru acoperirea găurii de 6,6 milioane euro provocată Oradiei de Guvern

Săptămâna trecută, economiştii municipalităţii analizau variante ale alocărilor de la bugetul central, revedeau formule de echilibrare primite de la Bucureşti şi încercau să încropească schiţa unei proiecţii de buget local. La a şaptea variantă, au renunţat. Toate dădeau cu minus şi se bazau pe cifre la fel de sigure ca variantele la Loto.

„Singurul lucru cert e că noul mod de alocare bugetară ne va crea un deficit. Că va fi vorba de 6,6 milioane euro sau de altă sumă, vom vedea în următoarele două săptămâni”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Care caută soluţii de acoperire a găurii...

Gaură de milioane

La fel ca în portofel, bugetul unui oraş se calculează în trei paşi: analizezi veniturile, acoperi cheltuielile obligatorii cu mâncarea, întreţinerea şi ratele, iar dacă îţi mai rămâne ceva „închizi” pe investiţii. După aproape două luni din noul an, Oradea nu ştie cât îi va rămâne pentru dezvoltare.

Oraşul pierde bani cu fiecare zi. Începând din acest an, alocările din impozitul pe venit vor fi majorate de la 41,75% la 60% pentru a compensa scăderea de anul trecut a IVG-ului de la 16% la 10%. Măsura se va aplica din luna ulterioară aprobării bugetului de stat. „Am făcut un calcul. În cele două luni în care nu se aplică cota de 60%, Oradea pierde 2,6 milioane euro. Enorm!”, spune directorul economic Eduard Florea (foto).

Obligaţii noi

Potrivit Legii bugetului de stat, majorarea cotei vine la pachet cu transferarea la primării a cheltuielilor cu plata persoanelor cu dizabilităţi şi a însoţitorilor acestora. La nivelul municipiului, costurile anuale se ridică la 31,2 milioane lei, echivalentul a 6,6 milioane euro. Teoretic, această sumă ar trebui alocată de la bugetul central. Practic, s-ar putea să ajungă în sarcina primăriilor.

„Din ce ştim, dacă suma alocată la nivel de judeţ pentru cheltuielile sociale nu va acoperi necesarul, fiecare localitate va primi doar un procent în limita sumei existente, deci în mod cert va fi o scădere”, spune Florea. Reprezentanţii municipalităţii fac scenarii de acoperire a deficitului, dar nu sunt multe variante de salvare.

Mergem înainte!

Principiul de la care porneşte conducerea Primăriei în schiţarea bugetului local este ferm: la proiectele europene contractate nu se renunţă! „Avem proiecte de 360 milioane euro, angajamente ferme, mergem înainte!”, spune viceprimarul Mircea Mălan (foto), coordonatorul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Europeană. Cum fiecare euro investit de oraş în proiectele europene atrage încă pe atât, Oradea nu îşi poate permite să rateze şansa.

„Vom folosi mai des mecanismul cererii de plată, pentru a reduce presiunea pe buget”, spune şeful DMFPI, Marius Moş. Altfel spus, municipalitatea va lua facturile constructorilor, va verifica situaţiile de lucrări şi le va trimite Ministerului Dezvoltării pentru decontare, fără a afecta vistieria Primăriei. Mecanismul, profitabil municipalităţii, mută însă presiunea pe firmele de construcţii, care vor aştepta mai mult după bani, fiindcă Ministerul ar putea cere lămuriri sau recalculări. În plus, formalităţile, oricum complicate, se dublează, pentru că la închiderea circuitului Primăria trebuie să depună la Minister încă un rând de acte.

Un nou împrumut

Primarul Ilie Bolojan (foto) spune că nu are prea multe variante de lucru pentru a se încadra într-un buget diminuat. „Avem o capacitate limitată de reducere a cheltuielilor de personal şi de funcţionare şi nu se pune problema majorării impozitelor şi taxelor locale, pentru că le-am majorat cu 20% anul trecut. Vom renunţa la unele investiţii proprii, reabilitări de drumuri sau clădiri, şi o să ne creştem veniturile din vânzarea unor clădiri sau terenuri”, spune edilul.

Cel mai probabil, însă, municipalitatea va fi nevoită să se împrumute. „Vom apela la credite”, prevede Bolojan. Cu un grad de îndatorare de 19%, Oradea are în prezent un credit de 35 milioane euro pentru susţinerea proiectelor care nu au „prins” finanţare UE, a scos la licitaţie un credit de 100 milioane lei pentru cofinanţarea a 17 proiecte europene şi a garantat un împrumut de 10 milioane euro al ADP pentru construirea celor două parcări supraetajate de la fosta bază Voinţa şi magazinul Crişul. Dar dacă nu-i ajung banii, se va împrumuta din nou. Pentru că investiţiile europene se derulează acum. Sau niciodată...