URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 13 IUNIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Spuneam odată, cu părere de rău, că Oradea nu va fi niciodată cum e Clujul, referindu-mă în principal la diferenţa dintre universităţi. Acum spun că Oradea nu va fi niciodată ca Bucureştiul, dar din fericire, când văd ce mizerie este la ei în domeniul gunoaielor. Şi când spun gunoaie, nu mă refer doar la cele din pubele...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu-i prima oară când Bolojan vrea să rezolve probleme gingașe cu metode... inginerești. Ideea trecerii actorilor și instrumentiștilor pe contracte de muncă pe durată determinată, pentru „eficientizarea” actului cultural, reflectă un reflex al stilului managerial cu iz dictatorial care l-a făcut celebru - dar, fără îndoială, și eficient - pe fostul edil al Oradiei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam 8,5% dintre bihorenii care s-au prezentat la urne în decembrie 2020 și au votat AUR au contribuit la o premieră pe care, sunt singur, nu și-o doreau nici ei: Bihorul este primul județ cu un parlamentar condamnat în timpul mandatului pentru fapte de violență.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Românii au grijă mai mare de automobilul personal decât de propriul corp. Mașinile sunt duse la timp la revizii și la ITP nu doar pentru că le iubim mai mult decât pe noi înșine, ci și pentru că așa zice legea, iar dacă nu o respecți, faci buba la buzunar. Și aici ajungem la miezul problemei, un miez care frige mai tare decât centrul soarelui - legea! Imaginați-vă ce răzmeriță ar fi în țărișoară dacă toți cetățenii ar fi obligați („obligați”, nu „să aibă dreptul”) să facă o dată pe an un set integral de analize! Atunci să vezi discursuri despre dictatură medicală, nu ca acum, cu vaccinurile!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că Inspectoratul Școlar l-a schimbat din funcție pe directorul Colegiului Gojdu, Florin Nicoară?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Sâmbătă, 15 mai, a intrat în vigoare Legea nr. 130/2021 prin care procedura penală a fost modificată ca efect al deciziei din 7 aprilie a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că, în materie penală, "este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării". Conform noii legi, în procesele clasice în care procurorul formulează o acuzaţie împotriva unui inculpat, iar judecătorii sunt chemaţi să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei acestuia, noua lege impune ca hotărârea să fie motivată la momentul pronunţării şi să fie înmânată cât mai repede părţilor din procesul penal, aspecte pe care le-am detaliat săptămâna trecută.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul diabetului zaharat vizează normalizarea glicemiei. Bolnavul trebuie să ştie şi să fie convins de importanţa respectării dietei şi a tratamentului, fiind de asemenea instruit să îşi controleze singur glicemia şi glicozuria (cantitatea de glucoză din urină). Bolnavul se va afla în evidenţa medicului specialist diabetolog, care va stabili dieta, tratamentul (cu medicamente antidiabetice orale sau cu insulină), ritmicitatea controalelor şi monitorizarea în vederea prevenirii sau tratamentului complicaţiilor.

Mircea Ursuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei: "Viitorul Justiţiei este digitalizarea"

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Considerat unul dintre cei mai titraţi avocaţi orădeni, după ce în 2016 a câştigat pentru Consiliul Judeţean Bihor procesul pentru clădirea fostei Policlinici Mari, iar în 2018 pe cel intentat de consilierii USR Bucureşti pentru desfiinţarea companiilor municipale înfiinţate de fostul primar Gabriela Firea, Mircea Ursuţa a fost numit secretar de stat în Ministerul Justiţiei la începutul lunii februarie a acestui an, la propunerea USR-PLUS, dar fără a fi membru de partid.

În primul interviu ca membru al Guvernului, acordat BIHOREANULUI, Mircea Ursuţa oferă explicaţii despre planurile de reformare şi mai ales de modernizare şi eficientizare a Justiţiei, aşa încât aceasta să aibă loc în condiţii legale, transparente şi cât mai accesibile cetăţeanului pe care, ca orice serviciu public, şi ea trebuie să-l servească. 

- Cum aţi făcut trecerea de la avocatură la administraţie şi ce responsabilităţi aveţi în Ministerul Justiţiei?

- Eu am intrat în administraţie din privat şi o să mă întorc în privat, dar am considerat că experienţa în Ministerul Justiţiei este o şansă rară, aşa că m-am acomodat repede, fără niciun fel de probleme. Ca amuzament, schimbarea pe care am simţit-o la început ca fiind puţin ciudată a fost să am maşină cu şofer şi să nu îmi mai pot controla agenda de lucru, pentru că intervin multe urgenţe, iar activităţile programate adesea se amână ori se devansează în funcţie de programul altora, fără a depinde doar de mine. În ce priveşte atribuţiile primite, coordonez activitatea Direcţiei Elaborare acte normative, a Direcţiei Programe europene, a Direcţiei Tehnologia informaţiei, precum şi relaţia Ministerului cu Parlamentul.

"Când am ceva de spus, spun..."

- Actualul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, a promis repararea legilor justiţiei (303/2004 privind statutul magistraţilor, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind CSM), aşa încât, până la finele acestei luni, pachetul de proiecte pentru modificarea lor să fie trimis Parlamentului. Ce prevede el şi în ce stadiu este? 

- Proiectul prevede exact corectarea a sute de modificări făcute în 2018 la aceste legi şi este pe circuitul de avizare al Guvernului. Este rezultatul unei asumări politice, iar rolul meu constă exclusiv în asigurarea implicării în dezbateri a profesiilor, în acest caz a magistraţilor, ca să se ţină cont de propunerilor lor, şi în încercarea de asigurare a respectării unor principii. 

De exemplu, în opinia mea, în legea organizării judiciare nu au ce căuta principii ce ţin de Codul de procedură penală sau de cel de procedură civilă, de exemplu dreptul la un proces echitabil ori motivarea hotărârilor judecătoreşti. În această privinţă, CCR a decis recent, mai repede decât mă aşteptam, că în materie penală, motivarea după pronunţarea hotărârii judecătoreşti este neconstituţională, şi atunci e nefiresc ca o asemenea chestiune să existe în viitoarea formă a legii organizării judiciare. 

În rest, în ce priveşte obiectivele politice ale proiectului, eu nu mă pronunţ, pentru că sunt un tehnician, iar ele sunt asumate de ministru, care este om politic, acţionând în conformitate cu voinţa politică a coaliţiei de guvernare pe care o reprezintă, de aceea nu intru în detalii. Grija mea ca profesionist este doar ca lucrurile să fie clare: organizarea judiciară să ţină de Ministerul Justiţiei, iar actul de justiţie în sine să fie la magistraţi. Ceea ce trebuie să facem e ca Ministerul, ca parte a puterii executive, să se ocupe de administrarea infrastructurii sistemului judiciar, iar parchetele şi instanţele să se ocupe de actul de justiţie în sine. 

- Ministrul, membru USR, nu s-a consultat cu reprezentanţii celorlalte partide din coaliţie, PNL şi UDMR, ceea ce înseamnă că proiectul nu poate întruni voturile necesare în Parlament. Ce şanse are el în aceste condiţii? Şi o consultare publică s-a făcut?

- Consultare publică s-a făcut, proiectul a fost pe site luni întregi. Restul e o chestiune politică, în care eu nu mă amestec. În general, în subiectele care ţin de atribuţiile mele când am ceva de spus spun, iar când nu e treaba mea, nu mă amestec.

Evazionistul la puşcărie sau banii recuperaţi de stat?

- Are în vedere MJ modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală? 

- Da, sunt multe modificări preconizate. Ca efect al recentei decizii CCR conform căreia este neconstituţională pronunţarea fără motivarea hotărârii judecătoreşti, urmează o modificare a Codului de procedură penală aşa încât motivarea să preceadă pronunţarea. Un grup de lucru din Minister - pe care l-am coordonat şi din care au făcut parte reprezentanţi ai instanţelor de toate nivelurile, ai tuturor parchetelor şi ai avocaţilor - a elaborat proiectul unei propuneri legislative care a fost deja asumat de coaliţie. Redactarea proiectului a fost extrem de dificilă, însă apreciez că noua lege va reprezenta una dintre cele mai mari reforme din Justiţie, pentru că se va trece de la situaţia în care judecătorul condamnă sau achită pe cineva şi abia apoi motivează de ce, la situaţia în care întâi va motiva şi apoi va pronunţa condamnarea sau achitarea. Până acum, persoana judecată putea intra în închisoare şi, în lipsa motivării, nu ştia de ce, ceea ce ar putea fi considerat, după publicarea deciziei CCR, detenţie nelegală. După o perioadă de tranziţie în care judecătorilor le va fi mai greu, ulterior le va fi mai uşor, pentru că nu vor mai citi dosarele de trei ori, la început, la pronunţare şi la motivare, ci doar de două ori, la început şi la pronunţare-motivare. 

Perioada de tranziţie va fi grea, teoretic e posibil ca un condamnat cu o hotărâre nemotivată să nu poată fi arestat până la motivare, deci un infractor dovedit de instanţă să nu poată fi încarcerat, sau alte instanţe să considere că infractorul deja încarcerat fără o motivare stă în detenţie nelegal, cu consecinţa fie a punerii în libertate, fie ca peste câţiva ani statul să fie condamnat de CEDO la despăgubiri. De aceea, modificarea legislativă despre care am vorbit este de maximă urgenţă şi sper ca, în cursul acestei săptămâni să fie adoptată de ambele camere ale Parlamentului pentru a intra în vigoare cel mai târziu la data publicării deciziei CCR.

- Recent, preşedintele României a promulgat o lege propusă în vechiul Parlament de celebrul "deputat-mitralieră" Cătălin Rădulescu, care permite evazioniştilor să scape de răspundere penală dacă prejudiciul nu depăşeşte 100.000 euro şi îl returnează. Mulţi spun că e invitaţie la evaziune. Procesele pot dura 7-8 ani, timp în care evazionistul foloseşte banii, înapoindu-i ca pe un credit pentru a scăpa de închisoare...

- Părerea mea este că-i o chestiune bună. Ce vrem, ca stat? Să meargă evazionistul în puşcărie sau să recupereze statul banii? În peste 90% din cazuri, nu se recuperează niciun leu de la cei condamnaţi. Şi-atunci? La fel e reglementat şi furtul, dacă înapoiezi bicicleta furată nu mergi la închisoare. E o politică penală din 2014, iar părerea mea - poate fi considerată greşită - este că-i preferabil să iei banii şi să-i foloseşti la autostrăzi decât să-l bagi pe evazionist la închisoare. 

- Tot aşa, în baza aşa-zisului recurs compensatoriu, infractorii condamnaţi primesc reduceri de pedepse fiindcă nu au condiţii bune în penitenciare. Nu e mai corect să fie construite penitenciare în loc să eliberăm corupţi, criminali, violatori înainte de a-şi ispăşi pedepsele?

- Acest aspect nu e în atribuţiile mele, dar Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care este tot în subordinea MJ, are proiecte pentru construirea unor noi penitenciare, primele două în Prahova şi în Buzău. 

Informatizarea Justiţiei, o necesitate

- Justiţia a devenit tot mai opacă, parchetele şi instanţele refuză să furnizeze informaţii de interes public elementare. Se anonimizează până şi numele judecătorilor şi procurorilor, aflaţi totuşi în serviciul public, se şterg de pe portalul instanţelor dosare soluţionate definitiv. De ce să nu ştim cine a fost condamnat pentru infracţiuni grave? În programul de guvernare s-au promis chiar şedinţe de judecată live pe internet. Face ceva Ministerul pentru transparentizarea actului de justiţie şi accesul la informaţii publice?

- Da, face. Chiar zilele următoare va intra în vigoare o lege cu caracter temporar care prevede ca pe perioada pandemiei procesele să fie transmise online. Mai mult, noi vrem ca în câţiva ani să instituim posibilitatea ca părţile dintr-un proces să opteze pentru judecata în format fizic, cu prezenţa la instanţe, sau online, să poţi depune de acasă orice act, să nu stai la coadă la registratură, la arhivă, judecătorul să poată motiva de oriunde pe laptopul instanţei, securizat şi fără nicio scurgere de informaţii, avocatul să poată intra oricând pe portal, să vezi ce acte s-au depus în dosar; se va elimina posibilitatea dispariţiei, pierderii sau adăugării ori antedatării de acte, se va exclude avocatura clandestină, pentru că sistemul te va autentifica dacă eşti sau nu avocat. 

Un asemenea sistem ar fi foarte prietenos cu justiţiabilul, cu avocatul, cu judecătorul, pentru că se vor economisi timp şi bani. Eu, deşi nu sunt un fan al tehnologiei în sine, cred că viitorul Justiţiei este digitalizarea, informatizarea. Sistemul digital nu va însemna, desigur, că nu vom lăsa omului posibilitatea să meargă fizic în sala de judecată sau la registratură, la arhivă. Pentru cei fără acces la internet vom fi chiar foarte atenţi să poată participa fizic la proces.

- Sistemul informatic poate ajuta şi la unificarea practicii judecătoreşti? 

- Sistemul la care se lucrează în Minister, ecris5, trebuie să devină funcţional în 2023, conform unui proiect cu finanţare europeană. În prezent, preocuparea noastră e ca toate lucrurile despre care am pomenit să se regăsească în el, dosarul electronic să fie la fel şi la Oradea, şi la Mangalia, nu fiecare Curte de Apel să-şi facă pe banii proprii propriul sistem, ci să existe o infrastructură şi un sistem unitar. Asta presupune centralizarea tuturor informaţiilor, existenţa unor servere puternice, securizate, iar informaţiile să fie gestionate de fiecare instanţă şi accesul permis doar celor în drept - justiţiabil, procuror, avocat, judecător. Până în 2023, însă, noi încercăm să vedem ce anume poate fi deja pus pe sistemul existent, ecris4, aşa încât lucrurile să devină cât mai facile şi trecerea la ecris5 să nu fie un şoc.

Bineînţeles, în această modernizare rolul decisiv îl vor avea nu informaticienii, care doar vor asigura suportul tehnic, ci magistraţii şi avocaţii, ale căror opinii vor fi luate în considerare, iar rezultatul va duce şi la formarea unor practici unitare.

"Există şi la nivelul Ministerului reticenţe"

- Cum facem cu alinierea la exigenţele Curţii Europene a Drepturilor Omului?

- Un proiect important, pregătit de MJ în colaborare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizează punerea în aplicare a protocolului CEDO, care presupune ca în cauzele în care pot exista încălcări ale drepturilor omului, fie Înalta Curte, fie CCR să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului înainte de pronunţarea unor sentinţe definitive, scopul fiind evitarea situaţiilor în care statul român să fie condamnat la despăgubiri pentru încălcarea acestor drepturi. Acest proiect a şi fost votat azi (n.r. - joi), în unanimitate, de comisia juridică a Camerei Deputaţilor, primă cameră sesizată.

- Ce alte proiecte sunt în lucru?

- Mai sunt în lucru Legea grefierilor, Legea executorilor judecătoreşti... De exemplu, acum, când dintr-un click un debitor transferă 1 milion de dolari din contul bancar şi dispare, iar creditorul rămâne fără bani, executorul trebuie să meargă la bancă cu o paporniţă de documente pentru a obţine poprirea sumei. Noi vrem ca cererea de poprire să fie făcută electronic, cât mai repede, pentru a evita asemenea situaţii. 

La fel, avem în vedere modificarea Legii privind Registrul Comerţului, pentru că vrem să trecem autorizarea asociaţiilor şi fundaţiilor de la instanţe la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, ceea ce ar contribui la degrevarea instanţelor, fiindcă aşa cum ONRC poate autoriza înfiinţarea unei firme, poate autoriza şi înfiinţarea unei asociaţii, sigur, cu garanţii corespunzătoare, să nu aibă scopuri nelegale. Bineînţeles, există şi la nivelul Ministerului reticenţe, de exemplu am primit recent o notă că "nu se poate", pentru că s-ar încălca garanţiile constituţionale, dar am cerut să se găsească o formă care să respecte aceste garanţii, pentru că se poate.

Ideea pentru care pledez eu este ca toate activităţile în sistemul judiciar să fie modernizate şi eficientizate, iar cadrul legislativ, pe cât este posibil, să fie îndreptat spre respectarea principiilor, predictibilitate şi stabilitate.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Vrăjeală de USR++
Justiția arată în România tot așa cum se vede la instanțele bihorene. Acestea, cu sau fără digitalizare, nu respwctă nici măcar Constituția României, unde se garantează proprietatea dobândită în mod legal. Ultima trăznaie a magistraților bihoreni este respingerea acțiunii expropriaților din Nufărul, unde Primăria vrea să demoleze niște case pentru a face loc de parcare unor mașini. Rușine e puțin spus. Judecătorii de la Oradea sunt complici la o infracțiune extrem de gravă, având în vedere că exproprierea nu are la bază o cauză de utilitate publică, ci una de interes privat. Așa că, Ursuța, nu mai bate câmpii vorbind despre măsuri curente și obligatorii, ci caută să vezi rezultatele muncii voastre de politruci ratați.
Postat 10 Mai 2021, 17:33 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0636 RON
  • 1 EUR = 4.9228 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON