Marcel Sas Adăscăliţii, primarul municipiului Marghita: "Am fost şi eu un cetăţean frustrat"

Fost jucător şi arbitru de handbal, director timp de 14 ani al Colegiului Naţional "Octavian Goga" din Marghita, Marcel Sas Adăscăliţii producea în 2020 o surpriză uriaşă, câştigând ca independent Primăria oraşului după trei mandate UDMR, chiar dacă pentru voturile locuitorilor de etnie română a concurat cu reprezentanţii PSD, PNL şi Pro România. 

De atunci, s-a remarcat prin ceea ce făcuse şi ca director de liceu: încearcă să scoată oraşul din declin. BIHOREANUL l-a chestionat pe primarul Marghitei despre probleme nerezolvate cu anii ale oraşului: ştrandul municipal finalizat în 2012 cu fonduri UE, dar ajuns rapid o ruină, spitalul care este singurul neacreditat, lipsa de investitori, parcul industrial încă în proiect...
 
- De o lună sunteţi acuzat că aţi ruinat ştrandul, presa de limba maghiară spune că ştrandul nu va funcţiona nici anul acesta, la fel cum s-a întâmplat în pandemie, iar asta din cauza dvs., deşi până acum toţi cei 4 directori au fost de la UDMR...

- În 2020, la preluarea mandatului, ştrandul era administrat de o firmă din subordinea Consiliului Local, Parc Balneomar, care nu înregistrase capitalul social primit din bugetul local şi adunase şi datorii de 400.000 lei. În plus, ştrandul avea probleme tehnice grave, casa pompelor era inundată, cu risc de electrocutare pentru oamenii care ar fi intrat în bazine. În condiţiile în care ştrandul are nevoie de reparaţii capitale, pentru care sunt necesare noi alocări bugetare, nu puteam continua să virăm banii înainte de reglementarea situaţiei juridice şi de plata datoriilor. Soluţia este închiderea societăţii comerciale şi înfiinţarea în cadrul Primăriei a unui serviciu care să administreze ştrandul, cu finanţare de la bugetul local. Deci, pe scurt, ştrandul se va redeschide după înfiinţarea acestui serviciu şi efectuarea reparaţiilor capitale.

- Dar cum vă explicaţi că, brusc, problema ştrandului a făcut atâtea valuri?

- Simplu: pentru că din 2020 este singurul lucru pe care n-am putut să-l pun în mişcare, s-a dorit să mi se impute ca şi cum ar fi vina mea, deşi problemele ştrandului sunt dinainte să preiau eu mandatul de primar. 

Explicaţii nemulţumitoare

- Spitalul din Marghita a rămas luna trecută fără acreditarea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) şi, câteva zile, şi fără finanţarea CAS. Aţi primit explicaţii de la conducerea unităţii? Situaţia e unică în ţară. 

- Am cerut explicaţii, dar cele primite nu sunt mulţumitoare, am discutat şi cu conducerea ANMCS, care mi-a arătat clar că scopul acestei instituţii este să se asigure că spitalele furnizează servicii de calitate. Atât timp cât spitalul din Marghita este neacreditat, înseamnă că nu furnizează servicii de calitate, iar explicaţiile conducerii spitalului denotă lipsă de interes şi superficialitate.

- Culmea, în primăvara anului trecut, înainte de vizita ANMCS, aţi vrut un control la spital, dar Consiliul Local s-a opus. Este spitalul tabu pentru că are manager UDMR?

- În aprilie 2021 am cerut verificarea mai multor activităţi - salubrizarea, unităţile de învăţământ, spitalul şi altele. Bineînţeles că la asemenea verificări descoperi şi alte lucruri, dar consilierii au refuzat aprobarea verificării spitalului. În octombrie am repetat propunerea şi au aprobat-o, dar condiţionat, să se verifice numai investiţiile făcute acolo din bugetul local, deci nu şi cum funcţionează... Aşa că activitatea a rămas neverificată.

- Ştiaţi de pildă că spitalul are un CT instalat necorespunzător, în policlinică, la 400 metri de camera de primiri a urgenţelor şi de spitalul însuşi, astfel că pacienţii trebuie căraţi la investigaţii pe targă, în frig şi ploaie? Aţi aflat motivul aberaţiei?

- Da, am aflat. CT-ul a fost achiziţionat printr-un proiect care prevedea expres dotarea ambulatoriului, aşa că aparatul trebuie să rămână acolo 5 ani. E adevărat ce spuneţi, poziţionarea lui nu este bună, iar acum ne gândim la achiziţia unor maşini electrice pentru ca pacienţii să fie deplasaţi în condiţii civilizate, fără a fi supuşi intemperiilor.

"Se creează o presiune"

- Apropo de consilieri, unii au vrut să micşoreze bugetul reducând impozitul pe clădirile firmelor, alţii să vă ia din atribuţii. Practic, deveneaţi un primar decorativ. Consiliul Local Marghita are 16 membri, număr par, situaţie unică în România. Cum obţineţi majorităţi, inclusiv cele de două treimi necesare pentru proiectele importante?

- În primăvara trecută am propus majorarea impozitului prin ridicarea coeficientului pentru clădirile nerezidenţiale ale firmelor la 1 punct, pentru că eram într-o situaţie anormală. La Salonta coeficientul era 1,10, la noi 0,75. Consilierii au votat, dimpotrivă, scăderea la 0,60, ceea ce provoca bugetului pierderi mari. Totuşi, la sfârşitul anului am repetat propunerea şi până la urmă coeficientul s-a ridicat la 1. Legat de numărul par de consilieri, el se explică prin faptul că am candidat şi la Consiliu şi am câştigat un mandat la care a trebuit să renunţ, iar în legislaţie este un vid: nu permite ca voturile unui independent să fie redistribuite pentru un alt mandat, la partide. Prin urmare, la noi nu există o majoritate anume. În 95% din cazuri, când consilierii se opun unui proiect, se opun toţi. Sunt însă perseverent şi insist ca proiectul să fie dezbătut din nou. În final obţin voturile prin transparenţă şi obiectivitate, fac tot ce pot pentru a demonstra că proiectele sunt în folosul oraşului. De altfel, le pun transparent pe Facebook şi se creează o presiune care nu poate lăsa indiferenţi consilierii, fiindcă nu vor să fie percepuţi că se opun dezvoltării.

- Până şi pentru adoptarea stemei municipiului au fost mai multe încercări, consilierii UDMR ţineau de una cu elemente etnice...

- Marghita nu a avut niciodată o stemă aprobată. Anul trecut au fost gândite trei variante, din care una a fost aleasă de cetăţeni (printr-un sondaj online – n.r.), dar consilierii UDMR nu au vrut-o. În final, chiar săptămâna trecută, varianta care avea suportul cetăţenilor, modificată conform unei solicitări a Comisiei de Heraldică, a fost adoptată cu 8 voturi pentru şi 6 împotrivă. 

"Nu am observat conflicte interetnice"

- Nu aveţi o relaţie bună cu viceprimarul Zsolt Demian (UDMR), fost consilier personal al ex-primarului Pocsaly Zoltan: a invitat edili din Ungaria şi nu v-a anunţat, boicotează festivităţi naţionale... Cum e condus un oraş când primarul şi vicele sunt la cuţite?

- Dl viceprimar e tânăr, îi pun greşelile pe seama tinereţii. Totuşi, prin poziţiile pe care le deţinem, suntem obligaţi la o relaţie profesională. E suficient. Trebuie să ne facem datoria şi fiecare va răspunde în faţa cetăţenilor. 

- Dar i-aţi delegat atribuţii sau i-aţi dat să ascută creioane?

- I-am dat atribuţii clare: asociaţiile de proprietari, situaţiile de urgenţă, inventarierea garajelor, spaţiile verzi, controlul deşeurilor... Când nu s-a ocupat de ceva, am preluat eu sarcinile, că oraşul nu poate sta pe loc. Ştiaţi că în Marghita sunt 200 de scări de bloc, dar nicio asociaţie de proprietari? Pentru că nu s-a mişcat în ritmul necesar, am preluat eu organizarea asociaţiilor şi până acum s-au constituit cam 50. Pare un detaliu, dar din cauza asta nu se pot accesa finanţări pentru reabilitarea termică a blocurilor. 

- Cum convieţuiesc oamenii în Marghita? Sunt falii între români şi maghiari?

- Încă înainte de campanie, am fost din casă în casă, am vorbit cu oamenii şi majoritatea nu sunt interesaţi de apartenenţa politică şi nici de cea etnică. Îi interesează cine eşti şi ce faci. Nu am observat conflicte interetnice.

"În Marghita a fost o delăsare generală"

- Aţi schimbat radical comunicarea Primăriei, publicaţi proiectele atât în română, cât şi în maghiară, iar şedinţele Consiliului se transmit în direct. Ce rezultate constataţi?

- Înainte să devin primar am fost şi eu un cetăţean frustrat că nu ştie ce se întâmplă în Primărie şi ce face cu banii lor. Măsurile pentru creşterea transparenţei sunt exact lucrurile pe care le aşteptam de la edilii dinaintea mea. Faptul că public toate propunerile şi deciziile înseamnă un efort destul de mare, dar este şi un mare plus, pentru că oamenii devin informaţi şi îmi dau feedback, şi totodată dispare zvonistica.

- Aţi fost învinuit că sunteţi la fel de nemilos ca Bolojan, pentru că aţi redus Primăria de la 124 la 95 de angajaţi. Aţi rezolvat ceva cu asta?

- Când am ajuns primar, am vrut să văd cât venit propriu producem noi, Primăria. Nu avem în oraş firme mari, nu avem parcări, deci nu producem bani, drept urmare era de bun-simţ să reduc cheltuielile, cu atât mai mult cu cât personalul era supradimensionat, iar salariile mari. Le-am redus cu 10%, inclusiv salariul primarului. Bugetul pe un an al oraşului era de 3 milioane euro şi prin aceste măsuri am economisit 500.000 euro, care merg acum pentru dezvoltare. De altfel, şi bugetul l-am regândit, de la 32% pentru dezvoltare l-am dus la 50%. Este o prioritate pentru mine.

- Ca mărime, Marghita e al treilea oraş din judeţ, după Salonta şi Oradea, acum un deceniu era al doilea din punct de vedere economic. Totuşi, arăta murdar, neîngrijit, învechit... Cum se explică degradarea?u

- Pe lângă factorii externi, unii de necontrolat de către un primar, trebuie să fim de acord că atunci când lucrurile nu merg bine într-un oraş e şi vina primarului. După un an în această poziţie, pot afirma răspicat că în Marghita a fost o delăsare generală. Când liderul unei comunităţi nu se implică pentru a o dezvolta, să nu ne mirăm că nici subalternii din Primărie şi nici membrii comunităţii nu se implică. 

"Oamenii au plecat din Marghita"

- Deci aţi imprimat alt stil şi alt ritm de muncă în Primărie?

- Le-am spus angajaţilor că restructurarea va fi în trei etape. În prima am renunţat la cei care nu prezentau o importanţă majoră pentru instituţie, apoi a urmat etapa de acum, în care unii nu rezistă noului ritm şi îşi dau demisia, ceea ce deja au făcut 7-8 persoane, iar a treia etapă va fi digitalizarea. Într-un oraş unde majoritatea locuitorilor sunt vârstnici, unde nu există industrie şi mulţi fac naveta la Oradea, a trebuit să gândesc economic pentru a drămui fiecare ban. Digitalizarea are ca scop să reducă cheltuielile prin simplificarea birocraţiei, să ofere cât mai multe servicii online, de la informaţii până la eliberarea de documente. 

- Sunteţi singurul primar din zonă care nu a protestat faţă de regulamentul pentru curăţenie propus de Consiliul Judeţean, în timp ce primarii UDMR au acuzat că le  încalcă autonomia. Mai mult, aţi declarat curăţenia o prioritate, mobilizând inclusiv asistaţii social. Aţi schimbat ceva?

- Aşa cum orice om, când îşi cumpără o casă, face întâi curăţenie, la fel am procedat şi eu ca primar. De altfel, şi în 2007, când am preluat funcţia de director la Colegiul "Octavian Goga", primul lucru a fost igienizarea şcolii. Principiile mele au coincis cu cele ale conducerii Consiliului Judeţean, deci am pornit curăţenia în oraş şi la extremităţi. Am implicat şi angajaţii Primăriei, şi persoanele asistate social, iar vara trecută, în campania CJ, am luat locul I pe zonă, am câştigat 100.000 lei cu care am făcut un parc. De asistaţii social mă folosesc din plin şi lunar prezint activitatea lor pe Facebook. Bineînţeles că mai avem de lucru la educaţia oamenilor, mai sunt destui care aruncă mizeria oriunde, dar este un progres faţă de cum am preluat oraşul. Am dat şi amenzi, vrem să montăm şi camere de supraveghere mai multe, pentru a preveni depozitarea clandestină... De-abia aştept să prindem pe cineva că aruncă deşeuri din maşină, că nu aş avea nicio ezitare s-o confiscăm.

- Localnicii zic că în Marghita patronii puţinelor firme se înţeleg între ei, la restaurant, cât să fie cele mai mari salarii şi că aceştia nu vor să apară investitori. Cert e că nu aveţi niciun investitor semnificativ şi nici parc industrial. Ce faceţi în acest sens?

- În campanie, tot la a treia casă oamenii spuneau ce spuneţi şi dvs. Oamenii au plecat din Marghita pentru că salariile au fost mici sau fac naveta la Oradea, pentru salarii mai mari. Am identificat un teren pentru un parc industrial şi Primăria este în negocieri pentru a-l achiziţiona, fiindcă oraşul nu are teren, iar acesta are acces la drum şi la utilităţi, inclusiv la gaz. Eu zic că în 3 luni se va demara parteneriatul cu CJ Bihor pentru amenajarea parcului industrial.

"Nu dânşii hotărăsc"

- Ce finanţări "vânaţi"?

- Prin PNRR urmărim reabilitarea secţiei ATI a spitalului, locuinţe pentru persoanele asistate social, un sistem de management pentru semaforizare, iluminat şi parcări, staţii de încărcare a vehiculelor electrice, pistă pentru biciclişti între Marghita şi Cheţ, pentru ca oamenii de acolo să ajungă mai uşor în oraş. De asemenea, ne gândim la o aşa numită promenadă termală, un culoar de 4 kilometri - cu piste pentru biciclişti şi activităţi de alimentaţie publică - între oraş şi ştrand, pe care să-l şi extindem. Turistic, Marghita e sub Tăşnad (n.r. - orăşel-staţiune din judeţul Satu Mare), deci vrem să dezvoltăm ştrandul, să facem bazin acoperit, ca un fel de aquapark, dacă vreţi. Prin "Anghel Saligny" doresc să reabilităm străzile din Cheţ şi Ghenetea.

- Aţi vrea să conduceţi oraşul trei mandate, dar e aproape imposibil fără sprijin politic. Cu ani în urmă aţi fost consilier local PSD, vara trecută v-am văzut invitat la Conferinţa Judeţeană PNL Bihor. Cât veţi mai rămâne neafiliat politic?

- Dacă afilierea la un partid garantează o dezvoltare rapidă, eficientă şi modernă a oraşului, eu aş fi deschis. Pentru binele oraşului sunt dispus să stau la masă cu oricine. 

- Cât vă ajută că ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, este originar din Marghita şi cât vă încurcă faptul că e şeful UDMR Bihor, deci ar vrea un primar, ca până acum, din partidul lui?

- Faptul că avem un ministru din localitate este un plus pentru municipalitate, dar dl Cseke nu pe mine trebuie să mă ajute, ci municipalitatea. O ajută, nu am nimic de reproşat, dânsul e un om de administraţie şi nu am avut discuţii pe teme politice. Din punct de vedere politic, sigur că şi-ar fi dorit un primar din partidul dânsului, dar nu dânşii hotărăsc. Asta cetăţenii o decid.