Justiţie (în) lipsă! Cum a ajuns un orădean să fie pus la plată pentru un accident cu care nu a avut nicio legătură

Imprecizia legilor şi neglijenţa unor funcţionari ai statului, inclusiv magistraţi, l-au făcut pe un orădean să-şi petreacă ani întregi încercând să scape de problemele pe care i le-a adus vânzarea unei maşini.

După ce s-a trezit cu amenzi de la CNADNR pentru lipsa rovinietei, a intentat şi a câştigat un proces pentru ca maşina să fie trecută pe noul proprietar, dar după câţiva ani era bun, din nou, de plată: o instanţă de judecată l-a obligat să achite daune pentru un accident de care nu avea habar, după un proces despre care nu fusese înştiinţat.

BIHOREANUL vă prezintă povestea absurdă, tipic românească, a unui cetăţean nevoit să lupte ani de zile cu un sistem birocratic şi juridic rupt de realitate.

De la amenzi...

Păţaniile lui Raoul Popa au început când avea 19 ani şi a decis să-şi vândă maşina, un Audi A4. "În martie 2011 am dus-o la Deva în piaţă şi am vândut-o unui bărbat din oraşul Brad, pe care atunci l-am văzut prima şi ultima oară", spune orădeanul, ajuns acum la 29 ani. La un birou de copiat acte au încheiat contractul de vânzare-cumpărare şi au completat o fişă cu care cumpărătorul trebuia să meargă la primăria de domiciliu, să fie luat în evidenţe pentru plata impozitului, iar apoi la Înmatriculări, să fie trecut ca proprietar în talon.

Anul următor, însă, orădeanul a primit înştiinţări de la Compania Naţională de Administrare a Drumurilor Naţionale şi Autostrăzilor (CNADNR), cum că avea de achitat amenzi pentru lipsa rovinietei, dându-şi astfel seama că noul proprietar nu transcrisese maşina pe numele său.

Ca să scape de alte surprize, la finele anului 2012 i-a deschis acestuia un proces la Judecătoria Deva, care a dispus ca Serviciul de Înmatriculări să facă în baza de date menţiunile referitoare la înstrăinarea maşinii, iar în baza sentinţei civile, în februarie 2013, a cerut Serviciului de Înmatriculări Bihor să opereze menţiunea vânzării. "N-am primit răspuns, dar nici amenzi de la CNADNR. Am crezut că problema s-a rezolvat", povesteşte tânărul.

... la despăgubiri

Marea problemă a apărut, însă, în 2019. "Defilând" pe site-ul instanţelor, just.ro, Raoul Popa a aflat că în 2017 fusese pârât de Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR), la cererea căruia Judecătoria Oradea l-a obligat la plata a 27.000 lei (echivalentul a 5.500 euro), pentru un accident înregistrat în 2014 în Italia. "Am fost şocat. Nu am ştiut de proces, maşina nu mai era a mea, iar în Italia n-am fost niciodată", spune el.

Conform actelor de la dosar, pe care le-a consultat ulterior, BAAR i-a imputat că "la 15 august 2014, prin intermediul autovehiculului BH-10-RWL, aflat în proprietatea pârâtului Popa Raoul, a fost provocat un accident rutier în Italia", iar Biroul Asiguratorilor din această ţară a solicitat despăgubirea cetăţeanului italian a cărui maşină fusese avariată în accident deoarece Audi-ul din România nu era asigurat.

Tot după încheierea procesului, Popa a aflat că judecătoarea Diana Froicu, deşi consemnase în sentinţă că "procedura de citare a fost legal îndeplinită", nu i-a verificat adresa la Evidenţa Populaţiei, citaţia pe numele său fiind trimisă la o adresă unde nu mai locuia de câţiva ani. Mai mult, judecătoarea nu a fost curioasă să cerceteze cine a produs accidentul din Italia, detaliul nefiind pomenit în proces. Cu toate astea, a reţinut că "prejudiciul este cert, reieşind din înscrisurile aflate la dosar" şi a constatat "vinovăţia pârâtului în producerea accidentului", aşa că l-a pus la plată.

Să plătească ei

Revoltat că a fost lipsit, practic, de dreptul de a se apăra, Popa a contestat sentinţa la Tribunalul Bihor, cerând repunerea în termen a cererii sale de apel împotriva hotărârii pronunţate de Froicu, demonstrând că aceasta îl citase la o adresă greşită, dar şi că vânduse maşina în 2011. "În instanţa de fond nu s-a administrat probaţiune", a consemnat judecătorul Constantin Manoliu, de la Tribunal, adăugând că "atât citarea, cât şi comunicarea hotărârii judecătoreşti s-au făcut la o adresă care nu mai era actuală, aspect care se putea verifica de către instanţa de fond prin consultarea bazei de date a Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţa Populaţiei Oradea".

Urmarea? Cauza a fost rejudecată la Judecătoria Oradea, unde un alt magistrat, Florentina Sandu, şi-a făcut treaba corect, constatând că maşina fusese înstrăinată încă în 2011, introducându-l în cauză, ca pârât, pe cumpărătorul din Brad, şi hotărând că "în patrimoniul acestuia se activează obligaţia de a achita prejudiciul", deoarece autorul accidentului petrecut în Italia nu a fost identificat.

Practic, orădeanul a scăpat de plata despăgubirilor de 27.000 lei, dar instanţa i-a respins cererea de recuperare de la cumpărător a cheltuielilor sale de judecată, ajunse la 4.719 lei. Cheltuieli adăugate şi altora, pentru contestarea executării sale silite în baza sentinţei anterioare, pronunţate de judecătoarea Froicu, în sumă de 2.050 lei, din care a recuperat doar 970 lei.

Aşa că, acum, Popa vrea să ceară sancţionarea atât a şefului Serviciului de Înmatriculări Bihor, Alexandru Laza, fiindcă n-ar fi dispus menţiunea în baza de date privind noul proprietar al maşinii vândute în 2011, cât şi a judecătoarei Diana Froicu, pentru că l-a judecat fără să-l citeze în proces. "Vreau să le fac plângeri penale pentru abuz şi neglijenţă în serviciu, iar judecătoarei şi plângere la CSM, să fie exclusă din profesie, pentru că a dovedit că poate condamna un om nevinovat şi care nu s-a putut apăra", spune Raoul Popa.

Legislaţie cu lacune

Solicitat de BIHOREANUL să dea lămuriri, şeful Serviciului de Înmatriculări Bihor, comisarul şef Alexandru Laza (foto), susţine că angajaţii acestuia nu au nicio responsabilitate, din simplul motiv că încă din 2013, la solicitarea orădeanului, au operat în baza de date menţiunea privind înstrăinarea maşinii către cumpărătorul din Brad.

"Asta nu înseamnă, însă, că îl putem obliga pe cumpărător să-şi şi transcrie efectiv autovehiculul pe numele său. Potrivit legii, în 30 de zile de la cumpărare, noul deţinător trebuia să ceară transcrierea în certificatul de înmatriculare, dar singura instituţie care îl putea obliga, indirect, să facă acest lucru, era Poliţia Rutieră. Dacă noul deţinător era oprit de agenţii rutieri, aceştia ar fi constatat că nu şi-a transcris maşina şi i-ar fi reţinut certificatul de înmatriculare şi tăbliţa cu numerele de înmatriculare, până la intrarea în legalitate", spune Laza. Ofiţerul afirmă că astfel de situaţii, în care cumpărătorii de maşini nu le trec pe numele lor, ca să evite plata impozitelor şi amenzilor, sunt frecvente, iar asta din cauza legislaţiei, care nu prevede transcrierea noilor proprietari în momentul efectuării tranzacţiei.

Culmea e că, chiar şi acum, după toate peripeţiile, în acte proprietarul maşinii apare tot Raoul Popa, fapt care, spune Laza, i-a fost confirmat şi în 2019, când acesta a cerut lămuriri Serviciului de Înmatriculări. Aşa că, cine ştie când va putea scăpa scriptic de Audi-ul pe care, de fapt, nu-l mai are de un deceniu...

GREU DE SANCŢIONAT
Protejată de lege

Orădeanul Raoul Popa afirmă că săptămâna viitoare va depune la Parchetul Curţii de Apel Oradea o plângere penală împotriva judecătoarei Diana Froicu (foto), între timp promovată la Tribunalul Bihor, acuzând-o de abuz şi neglijenţă în serviciu, dar va sesiza şi Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca aceasta să fie cercetată şi sancţionată disciplinar. Un demers sortit, însă, din start, eşecului.

Motivul? Potrivit Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, judecătorii răspund disciplinar pentru "abaterile de la îndatoririle de serviciu" (în această speţă fiind vorba despre neverificarea adresei unui pârât şi judecarea lui fără dreptul de apărare), precum şi pentru "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune", sancţiunile fiind aplicate de secţia pentru judecători a CSM după o acţiune a Inspecţiei Judiciare.

Pe de altă parte, însă, Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM prevede că "acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită". Cum neglijenţa judecătoarei datează din 2017, prescrierea răspunderii disciplinare a avut loc în 2019, anul când Raoul Popa abia a aflat despre ea.