În al 12-lea ceas: Câți bani pierd Primăria Oradea și CJ Bihor la proiectele nefinalizate până la 31 decembrie

Doar câteva zile lucrătoare au mai rămas până în 31 decembrie, ultima pentru care Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean, cele mai mari administraţii din Bihor, pot deconta lucrările cofinanţate cu bani de la UE în 76 de proiecte însumând valori uriaşe, de 2,8 miliarde lei.

BIHOREANUL le-a inventariat pentru a afla care nu vor fi încheiate şi cât vor plăti în plus, din acest motiv, oraşul şi judeţul, din banii orădenilor şi ai bihorenilor. În timp ce primarul Florin Birta răsuflă uşurat că "am reuşit să cheltuim toţi banii europeni", preşedintele CJ, Ilie Bolojan, admite pierderi estimate la câteva sute de mii de euro.

1.946 euro pe orădean

Cu 56 de proiecte ce totalizează 1.763.870.039 lei (356.337.381 milioane euro) cofinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020 al UE, Oradea rămâne în topul oraşelor cu cele mai mari sume nerambursabile câştigate în această perioadă. Raportat la populaţia rezidentă, de 183.105 persoane, afacerea este bună: banii pentru proiectele de dezvoltare înseamnă 9.633 lei (1.946 euro) pe cap de locuitor.

Primăria - care a urmărit obiective dintre cele mai diverse, de la infrastructura de transport, educaţională şi sanitară până la eficientizarea energetică a clădirilor şi îmbunătăţirea calităţii mediului - şi-a făcut socotelile pentru a stabili cât din sumele câştigate îi vor intra efectiv în conturi pentru a plăti lucrările, în condiţiile în care 7 proiecte pe care le gestionează nu vor fi complet gata până la finele anului.

Şcoli, spitale, piaţete, spaţii verzi

Dintr-un total de 56 de proiecte ale municipalităţii, 47 de proiecte, în valoare totală de 1,130 miliarde lei, sunt finalizate. Cu 114,926 milioane lei, a construit, de pildă, o creşă şi o grădiniţă şi a reabilitat alte 10 unităţi de învăţământ (grădiniţele 28, 20, 51 şi 53, şcolile gimnaziale 11 şi Dacia, liceele Roman Ciorogariu şi Onisifor Ghibu, colegiile Mihai Viteazul şi Traian Vuia).

Cu 33,988 milioane lei ce i-au revenit din programul strategic pe sănătate al judeţului, a dotat cu aparatură medicală staţionarele I (din strada Doja) şi II (din Rogerius) ale Spitalului Judeţean, iar alte sume le-a cheltuit pentru piaţetele de cartier din Rogerius, Ioşia Nord şi Nufărul (36,259 milioane lei), coridoarele verzi Barcăului şi Veteranilor (12,407 milioane lei) ori revitalizarea urbană a unor zone ca Salca, Leonardo da Vinci, Ciheiului, Grigorescu, Apateului şi altele (21,769 milioane lei).

Căldură, transport, cultură şi afaceri

Tot cu bani europeni, oraşul a achitat transformarea fostului Spital de Neurologie în incubator de afaceri IT (24,025 milioane lei), reabilitarea Cetăţii - etapa III (10,888 milioane lei), a Casei Darvas - La Roche (9,357 milioane lei) şi realizarea Muzeului Masoneriei (5,568 milioane lei).

Primăria a mai rezolvat anveloparea a 44 de blocuri (27,187 milioane lei), încălzirea geotermală a Sălii Polivalente (17,692 milioane), a plătit etapa II pentru reabilitarea sistemului de termoficare II (116,048 milioane lei), începând totodată etapa III, şi proiectul Nufărul geotermal.

De asemenea, a cumpărat 20 de tramvaie (177,469 milioane lei), a plătit "coridorul de mobilitate urbană" Nufărul-Cantemir (59,626 milioane) şi terminalul intermodal feroviar-rutier din Şoseaua Borşului (73,221 milioane lei), a cărui finalizare, spune primarul Florin Birta, va fi anunţată zilele următoare.

"Finalizate" parţial

Oraşul are, însă, şi 7 proiecte, de 633,152 milioane lei, care nu vor fi încheiate 100%, cele mai importante fiind pasajele din Centrul Civic (274,529 milioane). "Până la sfârşitul anului se termină toate lucrările pe fonduri europene, iar până în iunie 2024, când este termenul contractual pentru predare, rămân de făcut amenajările la suprafaţă. Acestea sunt cheltuieli neeligibile (n.r. – de 148,526 milioane lei), finanţate din start de la bugetul local", a declarat BIHOREANULUI primarul Florin Birta (foto), care, de altfel, a şi anunţat că pasajele vor fi deschise circulaţiei din 31 decembrie.

"Nu avem niciun proiect pentru care să trebuiască să punem din bugetul oraşului sume care puteau fi decontate din fondurile europene, pentru anul viitor vom plăti de la bugetul local numai contribuţiile noastre în proiecte", afirmă edilul cu satisfacţie. După acelaşi mecanism va continua şi reabilitarea halei Cetate (proiect de 112,474 milioane lei), în care Primăria a folosit toţi banii de la UE (21,437 milioane), doar lucrările rămase de efectuat şi considerate cheltuieli neeligibile (în valoare de 91,036 milioane) urmând să fie acoperite din bugetul local.

Singura necunoscută era, săptămâna trecută, dacă şi pentru noua policlinică a Spitalului Judeţean (proiect de 63,878 milioane lei) vor fi cheltuite până la 31 decembrie toate cele 10,7 milioane lei din fondurile europene, dar edilul era optimist: "Pe baza graficelor şi discuţiilor cu constructorii, vom reuşi să nu pierdem nimic din fondurile nerambursabile".

Două "fazări" şi două amânări

Pe de altă parte, municipalitatea a obţinut fazarea, adică amânarea termenelor, în două proiecte: eficientizarea energetică a fostului Spital Municipal (39,176 milioane lei, cu 75% din lucrări executate) şi reabilitarea sistemului de termoficare – etapa III (159,385 milioane lei, executat 98%). "La spital nu s-au putut termina lucrările din interior, iar în proiectul pentru termoficare s-au înlocuit 20 km de conducte, dar nu s-au putut reabilita punctele termice pentru că la trei licitaţii nu s-a prezentat nicio firmă", explică Birta argumentele care au convins finanţatorul că motivele amânării au fost independente de Primărie.

În fine, municipalitatea a renunţat, pur şi simplu, la două proiecte de 88 milioane lei, pentru sisteme fotovoltaice pe clădiri publice (6,581 milioane lei) şi pentru parcul fotovoltaic din strada Matei Corvin (81,381 milioane). "Contractele de finanţare au fost semnate abia în vară şi nu puteau fi terminate. Le redepunem în următorul ciclu de finanţare european, 2021-2027", spune Birta.

5 din 14

În ce priveşte CJ Bihor, anul acesta a finalizat toate cele 10 proiecte începute în mandatul fostului preşedinte Pásztor Sándor, însumând 360,631 milioane lei, între care cel pe sănătate (48,586 milioane), reabilitarea cabanei Vadu Crişului (5,801 milioane), Drumul Apusenilor (181,453 milioane), reabilitarea DJ 767A Uileacu de Criş – Sârbi (27,934 milioane), a DJ 792 Beliu – Leş (69,860 milioane) şi a sediului Muzeului Ţării Crişurilor (46,172 milioane).

Până la 31 decembrie, judeţul mai are de terminat alte 14 proiecte, de 619,769 milioane lei, lansate în ultimii doi ani. Unele vor fi închise complet, cum ar fi cele pentru construirea a 16 platforme pentru deşeuri (41,972 milioane), pentru infrastructură turistică în Auşeu, Şinteu şi Tăşad (21,883 milioane) ori pentru documentaţia tehnică a drumului expres DX Oradea - Arad (38,709 milioane lei).

Altele, însă, vor fi doar parţial încheiate. La Aeroport, de pildă, au fost finalizate complet numai două din patru proiecte, cele pentru dotarea cu sisteme de securitate marfă (15,174 milioane lei) şi pentru creşterea siguranţei (45,705 milioane). În proiectul pentru prelungirea pistei (123,081 milioane), judeţul va achita din propriul buget "aproximativ 200.000 euro", a anunţat preşedintele Ilie Bolojan (foto). Motivul? Deşi executate, instalaţiile de asistare a aterizării nu pot fi recepţionate decât în ianuarie.

O sumă similară, estimată la 200-300.000 euro, ar urma să fie plătită în plus şi în proiectul pentru extinderea terminalului de pasageri (de 184,904 milioane). Cauza, spune Bolojan, este că încă nu au fost livrate toate echipamentele, ca de pildă benzile transportoare pentru bagaje şi porţile de acces electronic, astfel că montarea lor va fi plătită din banii judeţului. Tot în acest proiect rămâne pentru primăvara anului viitor şi construirea parcării de 320 locuri, lucrare finanţată din bugetul CJ Bihor cu 3,5 milioane euro.  

2 DIN 4. CJ Bihor va cheltui peste cât era prevăzut pentru două dintre cele patru șantiere de la Aeroport. În proiectul de 25 milioane euro pentru prelungirea pistei va achita din bugetul propriu 200.000 euro care ar fi trebuit decontați din fonduri UE, pentru instalații executate deja, dar care vor fi recepționate abia la primăvară, iar în cel pentru extinderea terminalului, de 37 milioane euro, o sumă similară, fiindcă nu vor fi montate toate echipamentele

5 cu amânare

Pe de altă parte, şi administraţia judeţeană a obţinut fazarea a 5 proiecte, de 548 milioane lei. În proiectul Parcului Ştiinţific şi Tehnologic, lansat în 2019 fără finanţare, dar trecut anul anterior pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (32,476 milioane lei), construcţiile au fost finalizate, dar clădirea va fi echipată abia la primăvară. Un alt proiect fazat este cel pentru centrele turistice din Şuncuiuş, Bratca, Vadu Crişului, Bratca şi Dobreşti (41,760 milioane lei).

Cele mai importante sunt, însă, cele pentru centurile Beiuş (183,824 milioane lei), Sânmartin (187,351 milioane) şi Aleşd (102,526 milioane), unde lucrările au fost întârziate prin procese intentate de proprietarii de terenuri care s-au opus traseelor stabilite. Întrebarea este dacă pentru centura Aleşd, singura pe care procesul este şi acum în desfăşurare, acesta se va încheia în timp util pentru ca judeţul "să tragă" toţi banii europeni...

PÂNĂ ÎN 2026
Proiecte prin PNRR

Între exerciţiile financiare europene 2014-2020 şi 2021-2027, atât Primăria Oradea, cât şi CJ Bihor vor mai avea şi în 2026 termene pentru finalizarea unor noi investiţii, de 1,909 miliarde lei, pentru proiectele câştigate prin Programul Naţional de Rezilienţă şi Redresare.

În cadrul acestuia, CJ Bihor a câştigat finanţări de 1,235 miliarde lei, pentru proiecte începute, pentru reabilitarea fostei Policlinici Mari (48,059 milioane lei), a Spitalului de Psihiatrie Ştei (26,574 milioane) şi a unor clădiri ale DGASPC (6,378 milioane), traseul cicloturistic Velo Apuseni (92,665 milioane), Campusul pentru învăţământ dual (98,044 milioane), parcurile industriale din Beiuş, Ştei, Marghita şi Aleşd (118,588 milioane), pasajele rutiere din Oşorhei peste DN1 (51,582 milioane) şi din Oradea către drumul de legătură cu autostrada (75,764 milioane), centurile Oşorhei, Nojorid, Sântandrei şi Biharia, drumul Padiş - Ic Ponor şi modernizarea DJ 795 Salonta - Tinca (632,671 milioane), achiziţia de microbuze electrice pentru elevi (60,908 milioane), modernizarea Bibliotecii Judeţene şi a celor din Sântandrei, Sânmartin şi Oşorhei (24,677 milioane).

În ce priveşte Primăria, aceasta şi-a asigurat o finanţare de  672,473 milioane lei pentru construirea noului Spital de Infecţioase şi Pneumologie din strada Vlădeasa, unde lucrările, spre deosebire de şantierele CJ Bihor, încă nu au început. Aşa că pentru municipalitate ceasul deja ticăie...