Frăţia "Sorboneilor"

Deşi nu mai e condusă de familia Maghiar, Universitatea nu se leapădă nici de statutul de "Sorbonică" a formelor fără fond, nici de năravurile care au făcut ca, sub sloganul apărării prestigiului instituţiei, capii instituţiei să muşamalizeze impostura.

Că e aşa o dovedesc chiar decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie, Gheorghe Bumbu, şi rectorul Universităţii, Cornel Antal, care au sărit în apărarea lui Doru Crăiuţ, profesor şi şef de secţie la Maternitate, prins că a făcut operaţii laparoscopice fără să aibă competenţa necesară. Bumbu şi Antal au prezentat câteva "acte" despre care au pretins că ar dovedi competenţa lui Crăiuţ, dobândită la faimoase clinici din străinătate, dar BIHOREANUL a descoperit că hârtiile fluturate de cei doi nu au nicio valoare!

Incompetenţă în "echipă"

Luna trecută, BIHOREANUL provoca un seism fără precedent în lumea medicală orădeană, dezvăluind că ginecologul Doru Crăiuţ (foto) a "confiscat" doar pentru sine un laparoscop destinat intervenţiilor chirurgicale minim invazive, cu care din 2008 până acum a făcut 39 de operaţii, deşi nu avea dreptul legal.

Faptul că doctorul a operat fraudulos l-a confirmat şi Direcţia de Sănătate Publică, care  preciza că, pe lege, au dreptul la laparoscopii doar medicii cu atestat obţinut după un curs de cel puţin trei luni aprobat de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar, după efectuarea a cel puţin 50 de intervenţii sub supravegherea unui îndrumător atestat, şi după promovarea unui examen de absolvire cu nota minimă 7. De asemenea, mai constata DSP, Crăiuţ nu a primit nici în străinătate vreun certificat care să fi fost echivalat în România.

Totuşi, ca să motiveze de ce laparoscopul cumpărat cu 50.000 euro de Universitate pentru Maternitate i-a fost încredinţat lui Crăiuţ, rectorul Cornel Antal invoca faptul că acesta ar fi urmat un curs în SUA şi că îl utiliza pentru a instrui studenţii şi medicii rezidenţi. Deşi argumentul de bun-simţ că un incompetent nu-i putea învăţa meserie pe alţii ar fi fost suficient, BIHOREANUL arăta că, în realitate, Crăiuţ făcuse operaţiile cu alte cadre didactice, precum fosta directoare a Maternităţii, Liana Antal, şi asistentul universitar Lacziko Sidonia, luate ca "mâna a doua" deşi nici ele nu au competenţe.

Sorbonica contraatacă

Conducerea Maternităţii a sesizat Colegiul Medicilor din România, structura ce poate decide anularea autorizaţiei de practică profesională a lui Crăiuţ, întrucât acesta a încălcat legea ce prevede că un medic "poate executa o activitate doar dacă are pregătire pentru aceasta", "poate utiliza numai aparatură pentru mânuirea căreia are pregătire" şi, în fine, "dacă are activităţi în învăţământ, răspunde de cei pe care îi are în îndrumare".

Înainte, însă, ca CMR să dea verdictul, ba poate chiar pentru a-l influenţa, miercurea trecută au sărit în apărarea lui Crăiuţ înşişi şefii Facultăţii de Medicină şi ai Universităţii, Gheorghe Bumbu şi Cornel Antal, care au organizat o conferinţă de presă. Declarându-se deranjat de epitetul "sorbonei", folosit de BIHOREANUL pentru a-i defini pe universitarii care deţin doar titluri, nu şi ştiinţă, Bumbu a afirmat că Crăiuţ "n-a pus în pericol viaţa niciunei paciente", fiindcă "are antrenament" în operaţiile laparoscopice, şi că singura greşeală a ginecologului e că ar fi neglijat să-şi echivaleze în ţară diplomele din străinătate.

"Profesorul Crăiuţ este vinovat, dar eu, dacă-l acuz de ceva, este neglijenţa, pentru că trebuia să-şi valideze aceste documente. Nu avea de făcut decât să se prezinte cu aceste documente pentru a-i fi validate. Este o greşeală, hai să-i spunem umană, administrativă", a bagatelizat decanul.

Operaţii în pagubă

În ciuda incontestabilei sale anverguri profesionale, în acest caz Bumbu a dat dovadă el însuşi de neglijenţă, dacă nu cumva chiar de toleranţă la impostura lui Crăiuţ. Fără să verifice dacă operaţiile făcute de acesta au reuşit sau nu, Bumbu a ignorat că unele paciente au trebuit reoperate clasic, cu bisturiul, tocmai din cauză că laparoscopiile eşuaseră.

Mai mult, a trecut şi peste faptul că ginecologul n-a solicitat examinările histopatologice, obligatorii după toate operaţiile, pentru a depista, de pildă, eventuale tumori. Astfel, Crăiuţ a cerut după 39 de operaţii doar 25 examinări histopatologice, urmarea fiind că 14 paciente pot "duce", fără să ştie, un cancer care, descoperit la timp, putea fi vindecat.

Un alt detaliu e că ginecologul a afectat nu doar pacientele, care prin reoperare au suportat noi suferinţe, ci şi finanţele Maternităţii, căci operaţiile, în valoare de aproape 50.000 de lei, nu pot fi decontate de CAS tocmai pentru că fuseseră efectuate de un medic care nu avea acest drept.

Nişte ţidule

Dacă omiterea acestor "detalii" poate fi considerată neglijenţă prin nedocumentare, în schimb decanul şi rectorul au avut sub ochi şi au prezentat presei patru "acte" despre care, deşi ele nu sunt aşa ceva, au susţinut că ar fi atestate de competenţe obţinute în străinătate de Crăiuţ. Şi care, automat, ar fi echivalate în ţară dacă titularul ar cere asta. Totuşi, hârtiile n-au nicio valoare.

În ordinea prezentării, primul "atestat", din 21 aprilie 1993, semnat de directorul programelor de rezidenţiat al Centrului Medical Universitar din Nevada de Sud (SUA), arată că "dr. Crăiuţ Doru a participat o lună" la histeroscopii şi laparoscopii "pentru care eu îl consider calificat". Aşadar, o apreciere subiectivă! Un al doilea, din 22 noiembrie 1994, e un "atestat de stagiu" semnat de directoarea Institutului de formare a infirmierelor din Roubaix (Franţa), ce arată că Crăiuţ "a urmat între 8 şi 25 noiembrie 1994 un stagiu în serviciul de ginecologie al Spitalului Saint Philibert Lomme" şi că "a participat şi practicat intervenţii laparoscopice". A treia "patalama", din 27 aprilie 1998, are antetul Spitalului districtual "Prinţesa Ţării Galilor" din orăşelul britanic Bridgend, şi spune că "Dr. Crăiuţ şi-a arătat expertiza în mânuirea instrumentelor", fiind "expert la terminarea nivelului 1 şi 2 al procedurilor, iar acum trece la nivelul 3". În fine, ultimul e un "atestat" conform căruia în iulie-august 1999 Crăiuţ "a participat activ la proceduri laparoscopice" la un spital universitar din Las Vegas. "Actul" nu are nicio ştampilă, ci doar parafa unui medic nigerian, Nathan Ibezimako Ozobia, specialist în... apendicite, colecistite, hernie şi torace!

Nici una dintre aceste hârtii nu poate fi considerată, deci, un atestat de competenţe şi nici nu poate fi echivalată în România, din simplul motiv că, potrivit legii, în ţară pot fi echivalate doar "documentele care atestă instruirea similară ca durată, conţinut şi evaluare" cu programele de studii de la noi. Ceea ce nu e cazul, nici unul din "actele" servite de Crăiuţ prin decan şi rector nedemonstrând că ar fi dat vreun examen. Quod erat demonstrandum, cum ar zice latinii...

Cel puţin una dintre călătoriile "de studii" făcute de Crăiuţ în străinătate a avut ca obiectiv nu perfecţionarea cunoştinţelor, ci atingerea unui scop personal cu ajutorul mai marilor sistemului sanitar românesc. Astfel, "atestatul" din aprilie 1993 a fost obţinut după ce Crăiuţ primise aprobarea ministrului Sănătăţii Iulian Mincu pentru o "deplasare în SUA în interesul serviciului", cu scopul "de a efectua stagii de perfecţionare în domeniul chirurgiei endoscopice la Spitalul Ortodontic (n.r. - adică de stomatologie!) RH Thalgott din Las Vegas".

Adevărata ambiţie a lui Crăiuţ n-a fost, însă, aceea de a se specializa în protezele dentare, ci de a-şi duce peste Ocean soţia însărcinată, pentru a naşte pe pământ american, iar copilul să primească, în baza legilor SUA, mult-râvnita cetăţenie. Ceea ce s-a şi întâmplat, căci cu acea ocazie "barza" i-a adus ginecologului şi "atestatul" profesional.