Cseke, despre cum se faultează Guvernul singur: un minister a putut plăti doar cu derogare o taxă derizorie, de 2.336 lei

Primăriile din România nu pot încheia contracte de finanțare și de plăți pentru proiectele cu fonduri UE, deși banii europeni există în Trezorerie, iar un minister a ajuns ca, din cauza unei sume derizorii, de puțin peste 2.000 lei, să publice cu întârziere în Monitorul Oficial patru acte normative de care depinde inclusiv accesarea fondurilor din PNRR.

Sunt câteva dintre aberațiile a două OUG criticate de președintele UDMR Bihor, Cseke Attila, fost ministru al Dezvoltării, care afirmă că însuși Guvernul „descurajează dezvoltarea României”.

Limite la fondurile UE

„În ultimele zile ale anului, Guvernul a adoptat noi măsuri fiscale care vor duce la birocrație sporită, mai puțină dezvoltare și fonduri nerambursabile care nu vor fi investite”, avertizează Cseke Attila, în prezent liderul grupului UDMR din Senatul României, printr-un comunicat dat publicității miercuri și intitulat „Guvernul a adoptat noi măsuri birocratice care descurajează dezvoltarea României”.

„Fondurile nerambursabile sunt o oportunitate de dezvoltare pentru România, iar într-un context financiar nefavorabil, după pandemie și având în vedere războiul din Ucraina, niciun stat membru al Uniunii Europene nu își poate permite să nu atragă toate fondurile externe disponibile pentru investiții. Totuși, Guvernul a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență care va încetini atragerea fondurilor europene nerambursabile”, arată Cseke, referindu-se la OUG 127/2023, care prevede limite lunare pentru creditele bugetare și creditele de angajament și în cazul fondurilor europene, ceea ce „limitează ministerele la semnarea contractelor de finanțare și plăți pentru investițiile finanțate din fonduri europene, care până acum nu erau limitate”.

OUG 127/2023...

Noua OUG 127/2023 vine după o serie de alte măsuri restrictive adoptate prin OUG 90/2023, ale cărei rezultate, spune Cseke, „pot fi deja văzute: Guvernul nu poate plăti constructorii pentru munca prestată, muncitorii emigrează în alte țări, iar România este un mare șantier cu lucrări neterminate”.

Concret, după cum a explicat Cseke BIHOREANULUI, dacă în trecut erau limitate creditele de angajament și creditele de plăți ale autorităților publice din România doar pentru contractele finanțate din fonduri naționale, așadar de la bugetul de stat, noile reglementări impun limitări și în ce privește contractele cu finanțare din fonduri nerambursabile, europene.

„Potrivit legislației, în trecut, Ministerul de Finanțe, prin memorandumuri, propunea în ședință de Guvern pentru toate ministerele limite în baza cărora se pot încheia contracte și se pot face plăți, excepție făcând de la aceste limitări fondurile europene nerambursabile, inclusiv din PNRR. Problema este că prin OUG 127/2023 au fost abrogate două aliniate referitoare la aceste exceptări, astfel că de acum încolo și investițiile pe fonduri europene vor fi limitate, ceea ce nu înțeleg, pentru că noi spunem că vrem să accesăm cât mai multe fonduri europene, iar pentru proiectele pe PNRR avem în trezorerie 9 miliarde euro, deci banii există. De ce să limitezi utilizarea acestor bani?”, spune Cseke.

El a adăugat că OUG 127/2023 va provoca birocrație și muncă în plus: „La fiecare sfârșit de lună va trebui ca fiecare minister să încerce să lămurească Ministerul de Finanțe să-l lase să încheie contracte mai multe și să facă plăți mai multe”, deși folosirea fondurilor UE este deja reglementată și urmărită de Comisia Europeană și de Autoritatea de Audit.

... după OUG 90/2023

Pe de altă parte, Cseke subliniază că măsurile birocratice cu efecte negative din noua OUG 127 se adaugă celor deja intrate în vigoare prevăzute în OUG 90.

Prin OUG 90/2023 s-a impus autorităților locale ca, inclusiv pentru fondurile proprii, acestea să nu poată face plăți în lunile octombrie, noiembrie și decembrie decât în limita unor medii lunare pentru perioada lunile ianuarie – septembrie, când plățile au fost mai mici tocmai pentru că în construcții, de pildă, s-a lucrat mai puțin. „Dacă ai început un proiect în septembrie, practic nu l-ai putut plăti în toamnă pentru că în media pe ianuarie – septembrie n-a intrat acel proiect și n-ai avut plăți pe el”, spune președintele UDMR Bihor.

Din acest motiv, a adăugat Cseke, în ultimele luni ale anului trecut inclusiv ministerele au cerut aproape 100 de derogări ca excepție de la regula instituită prin OG 90/2023, ceea ce arată că, pe de o parte, „Guvernul pare să fi conștientizat că aceste măsuri nu au fost bune”, iar pe de altă parte că Guvernul însuși „nu poate sau nu vrea să se conformeze propriilor sale prevederi”.

„Derogare” pentru 2.336 lei

Situațiile generate de Ordonanțele 127 și 90 sunt atât de absurde, subliniază Cseke Attila, încât timp de două luni un minister nu a putut să aplice jaloane PNRR și directive europene, până a obținut o derogare pentru permisiunea de a cheltui o sumă derizorie.

„Există un minister care nu a putut aplica jaloane PNRR și directive europene importante de două luni, pentru că nu a putut plăti 2.336 lei pentru a publica în Monitorul Oficial patru ordine de ministru, și a cerut derogare de la Guvern pentru plata acestei sume”, se arată în comunicatul semnat de Cseke.

Deși fostul ministru a refuzat să nominalizeze ministerul, BIHOREANUL a aflat, consultând site-ul Guvernului, că este vorba chiar despre Ministerul Dezvoltării, pe care Cseke l-a condus până la începutul lunii iunie a anului trecut, acesta primind derogarea pentru cheltuirea celor 2.336 lei abia în ultima ședință din anul trecut, desfășurată pe 28 decembrie.

„Este culmea, s-a introdus prin Ordonanță de Urgență o reglementare care a blocat activitatea unui minister din propriul Guvern”, a subliniat Cseke, conchizând că UDMR cere executivului „să nu mai adopte reglementări care nu pot fi aplicate, care dăunează dezvoltării României”, dar „și să abroge prevederile neprielnice adoptate până acum”.