Clubul anti-cancer: La Oradea funcționează o asociație în care bolnavii oncologici sunt sprijiniți și încurajați

Să fii diagnosticat cu cancer nu înseamnă condamnare la moarte. Mulţi bolnavi dau însă crezare acestei percepţii şi devin tăcuţi, se izolează şi îşi aşteaptă deprimaţi sfârşitul.

Astfel de pacienţi care s-au înscris în Asociaţia Buni Prieteni din Oradea au aflat, totuşi, că există speranţă. Beneficiarii organizaţiei participă la ateliere creative, urmează cursuri de nutriţie, consiliere psihologică, kinetoterapie, iar femeile pot primi, la cerere, peruci medicinale din păr sintetic ori natural.

BIHOREANUL vă prezintă poveştile mai multor paciente care au supravieţuit în lupta cu cel mai puternic inamic al lor, iar acum le oferă semenilor o doză de speranţă...

Povestea unor buni prieteni 

Asociaţia Buni Prieteni a fost înfiinţată în februarie 2021, la un an după ce Sandu Dascăl, capul unei familii unite, a fost operat de cancer oral. Trecând prin această experienţă, orădeanul şi soţia sa, Alina (foto), şi-au dat seama că majoritatea pacienţilor luptă singuri şi izolaţi de cei dragi, iar din cauza asta mulţi pierd lupta.

"Am aflat că în România nu există niciun ONG dedicat sprijinirii şi sfătuirii adulţilor cu cancer. În străinătate sunt ajutaţi, există atâtea campanii de prevenire! Mi-am dat seama că suntem orbi în faţa inamicului şi n-am vrut să stau cu mâinile în sân, aşa că am înfiinţat împreună organizaţia", explica BIHOREANULUI, la acea vreme, Alina Dascăl.

Familia de războinici

Din start au decis să se adreseze adulţilor cu această afecţiune şi să ajute membrii ONG-ului pe tot parcursul traseului oncologic. La doi de ani după înfiinţare, fundaţia are 350 de beneficiari, aflaţi în diferite etape.

"Ne adresăm atât persoanelor care şi-au făcut analizele şi au suspiciuni, celor care se află în tratamente, dar şi celor care au învins boala, pentru că ei oricum rămân pacienţi oncologici şi au datoria să facă analize în continuare. Beneficiarii sunt bihoreni care se tratează aici ori în alte judeţe, dar şi pacienţi din alte oraşe care vin la tratament în Oradea", spune Alina Dascăl. Psiholog de profesie, a preluat frâiele ONG-ului după ce soţul ei a revenit la muncă, Sandu fiind şef de atelier la Auto Bara.

Cei care se înscriu în organizaţie primesc sprijin şi informare permanentă, participă la consiliere psihologică gratuită, individuală şi de grup, cursuri gratuite de nutriţie, activităţi recreative, şedinţe de micropigmentare a sprâncenelor după tratamentul oncologic, peruci medicinale din păr natural ori sintetic. În plus, bolnavii fără posibilităţi financiare pot fi ajutaţi cu plata cazării (dacă vin din alte locuri), hranei ori transportului.

Lipsă de empatie

Atelierele creative sunt cele care unesc majoritatea beneficiarilor. Unii le-au frecventat îndrumaţi chiar de medici. Este şi cazul lui Eniko, diagnosticată în 2021, la 48 de ani, cu cancer la sân. Având un stil de viaţă sănătos, făcând mişcare şi cu analizele la zi, nu îşi închipuise că va duce o asemenea luptă.

"Făcusem analizele în urmă cu câteva luni, dar le-am repetat după ce am simţit un nodul. Aşa am aflat că am o tumoră de 2 centimetri. Am avut noroc cu un prieten de familie, chirurg oncolog în altă ţară, care mi-a explicat toţi paşii. I-am trimis rezultatele şi mi-a zis că am cancer hormonal, aşa că nu este nevoie de chimioterapie, iar eu l-am ascultat", povesteşte ea, emoţionată.

În următoarele zile a apelat la Centrul Oncologic din Oradea, ca să înceapă terapia. S-a demoralizat, însă, după ce a dat de un cadru medical lipsit de empatie. "Mi-a spus că aşa e protocolul, să fac chimioterapie, că altfel mă sinucid. Au fost cele mai dure cuvinte pe care le-am auzit!", rememorează orădeanca, încă afectată. A refuzat să fie tratată de el şi a optat pentru dr. Lorena Florea, de la clinica MedEuropa, care a sprijinit-o. Nu a făcut chimioterapie, încă urmează un tratament hormonal şi a fost operată în toamna lui 2021.

Doctoriţa Florea a fost şi cea care i-a sugerat să se înscrie în Asociaţia Buni Prieteni. S-a dus cu teama că va vedea doar oameni trişti, care vor vorbi despre suferinţele lor. Când a ajuns la întâlnirea organizată la Manoka Arts&Crafts din Oradea (unde se ţine şi acum), a fost uimită.

"Am cunoscut oameni plini de viaţă şi de speranţă, pe care abia aştept să-i revăd la fiecare întâlnire. Cu ei, recuperarea după toată suferinţa a fost mult mai uşoară. Viaţa mea s-a schimbat, împreună cu Alina descoperim cât de frumoasă e viaţa", mărturiseşte Eniko.

Puterea iubirii

"Reţeta" e simplă: membrii noi ai ONG-ului sunt încurajaţi de cei vechi. Din rândul celor din urmă face parte şi Gabriela, 51 de ani, diagnosticată cu cancer ovarian în stadiul 1 în 2018, pe când asociaţia încă nu exista.

"Mergeam la investigaţii an de an şi, la un control de rutină la ginecolog, mi-a zis că e ceva în neregulă, apoi mi s-a pus diagnosticul. Am fost tratată tot de dr. Lorena Florea. Au fost momente crunte. Soţul meu, Doru, m-a tuns după prima şedinţă de chimioterapie şi atunci mi-a zis: «Eşti atât de frumoasă!». El m-a îmbărbătat în zilele în care tratamentul mă slăbea şi credeam că n-am scăpare", povesteşte ea. În clipele de agonie se gândea mereu la fiul şi la soţul ei, dar şi la cât de multe lucruri mai are de făcut în viaţă. A suferit operaţia de extirpare a tumorii după câteva luni, iar în prezent merge regulat la controale.

În asociaţie s-a înscris în iulie 2021. "Acum merg la şedinţe de kinetoterapie şi la ateliere. Atmosfera de acolo este de nedescris. Aşa cum eu am luptat pentru mine, îi îndemn şi pe cei care fac tratamente să nu se lase pradă bolii. Şi eu mai simt frică, de fiecare dată când termin analizele şi aştept rezultatele, dar viaţa noastră nu trebuie să se rezume doar la boala asta!", spune Gabriela.

O nouă viaţă  

O altă luptătoare, Daniela Chiş (foto), 52 de ani, mărturiseşte cât de mult şi-a schimbat percepţia sa asupra lumii după ce a devenit pacient oncologic. "Când am primit diagnosticul, prima oară m-am gândit la copii. Mi-am zis: «Ce o să mă fac cu ei? Cum o să le spun?». Au fost zile când am plâns continuu, în care nu am înţeles cu ce am greşit, ce am făcut să merit asta. E greu să lupţi cu ceva ce nu poţi vedea. După zile crunte de agonie am învăţat să-l accept şi să am încredere că-l voi învinge", îşi aminteşte ea.

Orădeanca a suferit de cancer la endometru (mucoasa uterului) şi a făcut tratamente la clinica Medisprof din Cluj-Napoca în 2019. La finalul anului, după 28 şedinţe de radioterapie, 8 de chimioterapie şi o operaţie, boala i-a lăsat o cicatrice pe abdomen, dar şi i-a deschis calea spre o nouă viaţă. "După toată această luptă am învăţat să iubesc mai mult viaţa şi să am mereu grijă de mine. Asta le spun mereu şi celorlalţi membri ai asociaţiei: că există speranţă, că putem trece împreună peste astfel de încercări".

Iar după cum se vede, din exemplul ei şi al celorlalţi pacienţi, chiar se poate!

SPERANŢĂ ÎN STADIUL 4

Contează atitudinea în faţa bolii

Dr. Lorena Florea (foto) este şefa secţiei de Oncologie a clinicii MedEuropa din Oradea, deschisă în august 2020, care oferă tratamente de chimioterapie şi radioterapie, consiliere psihologică, nutriţionale şi spitalizare de zi, toate decontate prin CAS.

Cel mai vechi pacient al ei este din anul 2014, când lucra la Centrul Oncologic Oradea. "De atunci a fost diagnosticat cu cancer în stadiul 4 la plămân şi tot de atunci face tratamente. Într-adevăr, cazurile de acest fel sunt rare, dar pacienţii, aparţinătorii şi orice cetăţean trebuie să înţeleagă că această boală se află printre noi şi trebuie să luptăm cu ea", spune dr. Florea, care a devenit medic oncolog după ce un membru al propriei familii a trecut printr-o astfel de luptă şi a pierdut-o.

"Mă ataşez de ei, urmărim împreună tratamentul şi le recomand adesea să meargă şi la activităţile Asociaţiei Buni Prieteni, la cursul colegului meu, dr. Silviu Corbu, la psiholog şi nutriţionist. De pildă, unii dintre ei cred eronat că nu au voie să mănânce carne, or din contră, în timpul terapiilor trebuie să consume multe proteine, inclusiv din carne".

Doctoriţa afirmă că în multe cazuri optimismul şi socializarea pot ajuta pacientul la fel de mult ca medicamentele: "Este benefic să se întâlnească, să povestească şi să se încurajeze unii pe alţii".

PREVENŢIA, LA COADĂ

Românii, îngrijiţi pe bani puţini

Cauzele care generează majoritatea formelor de cancer rămân neelucidate, cel puţin pentru moment. "Numeroase studii arată, însă, că un procent de 42-43% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de unul sau mai mulţi factori de risc care pot fi evitaţi. Stresul are un rol important în apariţia afecţiunii deoarece poate duce la un stil de viaţă nesănătos (alimentaţie nesănătoasă, adoptarea unor vicii, acumularea emoţiilor negative etc.), care contribuie la slăbirea sistemului imunitar. Principalii factori sunt fumatul, excesul de alcool, sedentarismul, obezitatea, poluarea şi alimentaţia nesănătoasă ori modificată genetic. Este importantă, desigur, şi prevenţia, de aceea controalele medicale anuale sunt necesare", explică dr. Lorena Florea.

Registrul european al inegalităţilor în domeniul cancerului arată că prevalenţa majorităţii factorilor de risc este mai mare în România decât în alte ţări ale Uniunii Europene, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor profilactice. Potrivit statisticilor, în 2020 România a avut cele mai scăzute costuri de îngrijire a pacienţilor oncologici din UE, acestea fiind de 160 euro/locuitor, ajustate la paritatea puterii de cumpărare (PPC), media UE fiind de 326 euro.

În România, cele mai numeroase decese au fost provocate de cancerul pulmonar, cel colorectal şi de prostată în rândul bărbaţilor, respectiv de cancerul de sân, pulmonar, colorectal şi de col uterin în rândul femeilor. Programul Naţional de Oncologie a raportat 143.661 cazuri de pacienţi aflaţi în tratament în 2022, cu finanţare prin CNAS.