Reprezentanții a nu mai puțin de 6 instituții din Bihor cu atribuții în prevenirea consumului, tratarea persoanelor afectate de consum și în combaterea traficului de droguri au fost chemați în Colegiul Prefectural să dea seama privind activitatea acestora.
„Fenomenul și consecințele consumului de droguri sunt tot mai grave”, au spus atât prefectul județului, cât și doi medici, pe când șefii unor instituții s-au mulțumit să „recite” cifre și să afirme că niciun subaltern nu a „constatat”, niciodată, că vreun tânăr sau adult s-ar droga ori ar cumpăra substanțe interzise.
„O temă foarte sensibilă”
Consumul de droguri, inclusiv în Bihor, a devenit „o temă foarte sensibilă”, a justificat prefectul Dumitru Țiplea motivul pentru care a chemat în ședința Colegiului Prefectural reprezentanți ai Centrului pentru Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, ai Inspectoratului Școlar, Poliției Bihor, ai Direcției pentru Sănătate Publică, CAS și ai Spitalului Județean, pentru a arăta ce fac, concret, pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri, precum și pentru tratarea persoanelor care, din cauza consumului, au ajuns fie să comită infracțiuni, fie să sufere de diverse probleme medicale.
„Toți avem copii, nepoți și fiecare trebuie să vrem să fie mai bine pentru aceștia, pentru că problema consumului și traficului de droguri este mult mai profundă decât pare”, a spus prefectul, adăugând că scopul său este impulsionarea activității instituțiilor pentru a reduce proporțiile acestor fenomene.
Mult despre cifre, nimic despre eficiență
Cu toate acestea, reprezentanții unora dintre instituțiile amintite s-au mulțumit să înșire cifre care să ilustreze că au avut o activitate „corespunzătoare”, fără a pune în discuție dacă aceasta a avut rezultate sau a fost pur și simplu formală.
Șefa Centrului pentru Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, comisarul Delia Merce (foto jos), de pildă, a citit pur și simplu din hârtii: în ultimul an, potrivit acesteia, CPECA Bihor, a desfășurat 387 de activități de prevenire a consumului de droguri, având 5.770 de „beneficiari” din rândul elevilor, studenților și cadrelor didactice, ceea ce înseamnă că reprezentanți ai instituției au vorbit în unități de învățământ despre riscurile consumului.
În familii, însă, adică în structurile sociale unde pot fi depistați cel mai ușor consumatorii, CPECA a avut doar 4 activități, cu numai 52 de beneficiari, alte 130 de activități fiind bifate „în comunitate”, adică au fost „prelucrați” 9.026 de „beneficiari” cu privire la efectele consumului de droguri.
De asemenea, CPECA a oferit servicii de asistență integrată pentru numai 30 de „beneficiari” consumatori de droguri, doar 4 dintre aceștia apelând la aceste servicii din proprie inițiativă, restul de 26 fiind „referiți” de Poliție și Ambulanță, DIICOT, Serviciul de Probațiune, Penitenciarul Oradea și o organizație neguvernamentală.
La fel de sec a fost și șeful Inspectoratului Școlar Bihor, Horea Abrudan, care a descris numeroase acțiuni educative și concursuri organizate în unitățile de învățământ pentru a-i face pe elevi să conștientizeze pericolele și urmările consumului de droguri.
„O prioritate”
În condițiile în care de la reuniunea Colegiului Prefectural au lipsit tocmai reprezentanții DIICOT și ai BCCO, adică procurori și polițiști specializați în combaterea traficului de droguri, iar asta pentru că nu dau rapoarte Prefecturii, șeful Inspectoratului Județean de Poliție, chestorul Alin Haniș, a declarat că lupta împotriva comerțului cu droguri ilicite este „o prioritate” a instituției pe care o conduce.
Ofițerul a ținut să mulțumească autorităților locale care, încă înainte ca presa să mediatizeze la nivel național cazuri precum accidentul provocat la 2 Mai de un tânăr drogat care a ucis doi studenți, au cumpărat pentru Poliția Bihor 10 aparate drug-test, pentru a putea depista în principal șoferii aflați sub influența substanțelor interzise.
În această privință, a spus șeful IPJ Bihor, în ultimii ani a crescut foarte mult numărul persoanelor depistate în trafic după ce au consumat droguri: în 2019 și 2020 au fost câte 5, în 2021 – 7, anul trecut 30, iar anul acesta deja 104 până la începutul lui septembrie. „Și în perioada anterioară au fost conducători auto depistați, acum numărul a crescut pentru că, datorită achiziționării drug-testelor, am putut face mai multe teste”, a spus chestorul.
Haniș a afirmat că, în condițiile în care nu consumul este sancționat prin lege, ci traficul, „acționăm zilnic” pentru găsirea celor care vând droguri, exemplificând cu rezultate din acest an, când DIICOT și BCCO au executat 31 de acțiuni operative, în urma cărora sunt cercetate penal 69 de persoane, 41 fiind reținute și 26 arestate preventiv, iar o rețea alcătuită din 11 traficanți a fost destructurată.
Realitatea, și mai gravă
„Din experiența proprie vă spun că între percepție și realitate este o diferență foarte mare, iar realitatea este departe de a fi cunoscută: noi vedem doar partea de sus a aisbergului”, a spus dr. Cătălin Sonea, medic șef în cadrul DSP Bihor, care a arătat că profesioniștii din sănătate au constatat că cea mai numeroasă categorie a consumatorilor de droguri este formată din copii și tineri, iar asta în principal din cauza lipsei de educație, pe fondul imaturității, al unui anturaj nociv și a lipsei de armonie din familii.
De altfel, medicul a opinat că tocmai părinții își încurajează copiii, inconștient, să consume droguri: „Facem party-uri pentru cei mici cu șampanie pentru copii, dar câți se întreabă în cât timp acești copii vor consuma alcool și apoi altele? Ne adunăm la grătare și turnăm bere, și câți nu punem sau lăsăm copiii să soarbă spuma?”.
Reprezentantul DSP a subliniat că această instituție are competențe strict în prevenție și încearcă să colaboreze cu cât mai mulți medici de familie, cadre didactice, asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari etc. pentru a transmite copiilor și tinerilor informații despre efectele nocive pentru sănătate ale consumului de droguri, dar și că pledează pentru ca educația sanitară să se facă instituțional, încă de când copiii sunt mici: „Noi susținem introducerea programului de educație pentru sănătate în școli ca materie obligatorie”.
Statistica, prea roz
Prof. dr. Adrian Bumbu (foto jos), șef de secție Psihiatrie în cadrul Spitalului Județean, specializat în tratarea dependenților de droguri, a prezentat și el numeroase date statistice, dar cu scopul de a arăta că problema consumului chiar a atins proporții îngrijorătoare. Și nu doar la noi, ci în toată lumea, unde a crescut cu 26% numărul persoanelor dependente.
„Încă la noi stăm relativ bine, ne considerăm cumva norocoși, anul trecut am avut doar 2 consumatori de heroină. Dar la UPU a crescut de cinci ori numărul persoanelor cu intoxicații acute (n.r. – de la 19 cazuri în 2020), iar anul acesta am avut 103 persoane în camera de gardă de la Psihiatrie”, a spus medicul, adăugând că 90% dintre pacienți sunt aduși de Poliție și Ambulanță, după ce au săvârșit deja infracțiuni, și foarte puțini de către familii.
Cifrele sunt însă înșelătoare, a avertizat dr. Bumbu, explicând că din cauza „sistemului” multe cazuri de dependenți nici măcar nu sunt înregistrate ca atare: „Avem o problemă cu notarea acestor pacienți. Nu îi prea punem cu diagnosticul principal (n.r. – dependența de droguri), pentru că (n.r. – serviciile medicale) sunt foarte prost plătite de CAS și ne scade ICM-ul (n.r. – Indicele de Complexitate Medicală), și atunci se pun alte diagnostice principale”.
Specialistul a mai spus că în Bihor a fost o reușită înființarea a 3 paturi pentru dependenții de droguri minori și că pacienții adulți primesc tratament spitalicesc, dar sistemul sanitar din întreaga țară are o problemă uriașă, deoarece în toată România nu există niciun centru de reabilitare post-curativ (pentru recuperarea pacienților după externare și dezintoxicare), astfel că rata de recidivă este foarte mare. Dr. Bumbu a exemplificat cu cazul unui pacient care, după 5 internări în Oradea, face reabilitare într-un centru din Ungaria, tocmai pentru că aici asemenea facilități nu există.
N-au văzut, n-au auzit
În condițiile în care nu puțini copii, elevi în școlile din Oradea, le spun părinților că nu există școală de unde să nu se poată cumpăra droguri, iar discuțiile oficiale despre consum și efectele lui par simple dări de seamă, care nici măcar nu evidențiază câți dintre tinerii „prelucrați” despre efectele consumului au ajuns la medic din acest motiv, BIHOREANUL a încercat să afle cu ce eficiență consumă instituțiile fonduri publice în acțiunile de prevenire, punând o întrebare simplă reprezentanților reuniți în ședință: consideră aceste afirmații ale tinerilor reale sau exagerate și dacă, vreodată, vreun polițist de proximitate, director de școală ori profesor a „raportat” vreo suspiciune de trafic sau de consum de droguri în incinta ori în proximitatea unităților de învățământ?
Răspunsul? Nici vorbă! „Nu există nicio constatare de trafic sau consum de droguri în școlile din județ. Asta nu înseamnă că nu sunt consumatori în rândul elevilor, dar nu a fost constatat consumul ori traficul în școli sau în apropierea școlilor. Să fiți siguri că avem această prioritate, de a identifica persoane care comercializează droguri! Informații pe această temă au mai circulat, dar în concret nu s-a constatat existența traficului”, a spus șeful Poliției Bihor, chestorul Alin Haniș, la fel zicând și șeful IȘJ Bihor, Horea Abrudan: „Nu am primit nicio astfel de informație de la directori de școli sau de la cadre didactice”.
Fapt care poate îndreptăți percepția că instituțiile și angajații lor nu-și iau rolul în serios, ceea ce este îngrijorător, mai ales că, așa cum atenționa medicul șef al DSP Bihor, dr. Cătălin Sonea, realitatea este chiar mai gravă decât percepția...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.