Bani mai puțini. Noi reguli de acordare a sumelor pentru cazarea și masa refugiaților ucraineni

Guvernul României a aprobat un act normativ care modifică modalitatea de acordare a sprijinului pentru refugiaţii din Ucraina, prin acordarea unei sume forfetare lunare, începând cu 1 mai, pentru acoperirea cheltuielilor cu hrana şi cazarea lor în România.

Hotărârea de Guvern nr. 368 din 26 aprilie 2023 modifică programul iniţial supranumit "50/20", care a demarat în martie 2022 şi care a prevăzut ca românii care cazează ucraineni să primească, după depunerea unor acte, 50 de lei / zi pentru cazarea unei persoane și 20 de lei / zi pentru asigurarea hranei acesteia, sumele fiind plătite ulterior de primării din banii alocaţi prin Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă.

Sume mai mici

Potrivit unui comunicat transmis vineri de ISU Crişana, HG adoptat miercuri presupune aceeaşi metodă de înregistrare a persoanelor care cazează ucrainenii, adică depunerea unor acte de identificare şi a unei cereri la primăriile din localităţile de care aparţin, dar sumele oferite vor fi mai mici.

Astfel, pentru o singură persoană cazată, suma decontată este de 750 de lei pe lună pentru cazare, iar pentru cazarea unei familii suma decontată este de 2.000 de lei pe lună.

De asemenea, Guvernul oferă şi 600 de lei pe lună separat, pentru asigurarea mâncării pentru un refugiat. Aceste reguli sunt valabile pentru prima lună de găzduire.

Sumele sunt mult mai mici în comparaţie cu vechiul mecanism de decontare. Înainte, găzduirea unei familii cu patru persoane aducea proprietarului un venit de 8.400 de lei într-o singură lună.

Să fie înscriși la AJOFM

Pentru următoarele trei luni de cazare, cei care doresc să fie în continuare ajutaţi de stat trebuie să ştie că refugiaţii ucraineni pe care-i cazează și care sunt apţi de muncă trebuie să se înregistreze la Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, iar pentru copiii lor minori trebuie să depună actele pentru înscrierea la o şcoală ori la un centru de învăţare din comunitatea din care fac parte.

„Să aibă înscrişi copiii minori care îndeplinesc condiţiile pentru a frecventa o formă de învăţământ preuniversitar, în grupe/clase/formaţiuni de studiu din unităţile de învăţământ preuniversitar în una din modalităţi: în calitate de antepreşcolari, preşcolari sau elevi, în calitate de elevi audienţi, sau să frecventeze activităţi educaţionale din oferta altor instituţii/organizaţii, precum hub-uri sau centre educaţionale organizate în unităţi de învăţământ de către autorităţi ale administraţiei publice locale sau organizaţii neguvernamentale din zonele cu un număr mare de beneficiari ai protecţiei temporare, centre UNICEF Blue Dot deschise pe teritoriul ţării în parteneriat cu MFTES, palate şi cluburi ale copiilor, centre comunitare de învăţare permanentă, centre educaţionale pentru preşcolari, şcoli de artă sau centre culturale", se arată în comunicat.

Apoi, începând cu a cincea lună de cazare, ucraineni cazaţi şi apţi de muncă trebuie să fie încadraţi în câmpul muncii, iar minorii să frecventeze unităţile de învăţământ în care au fost înscrişi.

Programul iniţial a fost modificat cel mai probabil din cauza nenumăratelor cazuri de fraudă. Cel mai recent, la finalul lunii trecute, poliţişti din Maramureş, sprijiniţi de autorităţi din Bihor, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, au derulat peste 200 de percheziţii domiciliare şi şase mandate de aducere într-un dosar legat de cetăţeni români care ar fi declarat în fals că găzduiesc ucraineni şi au primit bani pentru cazarea şi hrana acestora. Autorităţile au transmis atunci că doar în acest dosar prejudiciul se ridică la circa două milioane de euro.