Pod cu suspendare: Ginerele chestorului Merce a recunoscut "tunul" cu podul de la Finiş

Au trecut 5 ani de când BIHOREANUL dezvăluia povestea celor 1,8 milioane lei pe care edilii comunei Finiş i-au băgat în buzunarul lui Daniel Sabău Merce, ginerele consilierului prezidenţial Terente Merce, chestorul "Doi şi-un sfert", pentru un pod pe care nu s-a mai sinchisit să-l termine. 

Cu chiu-cu vai, în 2012 lucrările la pod au fost finalizate, iar acum s-a încheiat şi ancheta penală pornită în urma articolului. Însă din cele şapte persoane cercetate pentru escrocherie, procurorii au stabilit doar trei vinovaţi: Merce junior, dirigintele de şantier Ioan Matei şi fostul primar al comunei Vura Albert, care şi-au recunoscut faptele în faţa anchetatorilor şi au obţinut pedepse cu suspendare. Ceilalţi? Sunt nevinovaţi, spun procurorii...

Adă bani

Întreaga poveste a podului Cătanelor din Finiş a început în 2007, când societatea Consab Impex, administrată de Claudiu Sabău Merce, a câştigat licitaţia pentru reconstrucţia podului Cătanelor din Finiş, finanţat din fonduri guvernamentale.

Firma nici nu îndeplinea condiţiile de a participa la competiţie. Nu avea lucrări similare, nici utilaje, însă graţie sforilor trase de socrul său, Sabău s-a înscris în cursă în asociere cu cunoscuta firmă de hidroconstrucţii Repcon. După semnarea în noiembrie 2007 a contractului de execuţie, care prevedea un termen de finalizare de 12 luni şi un preţ de 2,2 milioane lei (TVA inclus), Repcon s-a şi retras din asociere, Consab rămânând unicul executant.

Deşi s-a obligat că va termina într-un an, Sabău a realizat în termenul stabilit doar 30% din lucrări, după care s-a făcut nevăzut. Nu înainte, însă, de a încasa 85% din suma cuvenită pentru întreaga investiţie, plăţi justificate cu situaţii de lucrări false contrasemnate de dirigintele de şantier, Ioan Matei. În total, aproximativ 1,8 milioane lei.

Bolid şi vilă de la buget

Ulterior, în loc să sesizeze frauda autorităţilor, primarul nou ales, Ioan Man, a încercat şi el să-l acopere pe ţepar: a acceptat să prelungească termenul de execuţie, prin acte adiţionale, de la an la an, ba să mai şi reînnoiască autorizaţia de construcţie, pentru ca apoi, din trei în trei luni, în raportările făcute la Ministerul Dezvoltării Regionale, care a finanţat lucrarea, să declare că şantierul e în grafic.

Cert e că, în urma anchetei jurnalistice, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) Bihor au pornit propriile cercetări în caz şi, pe rând, au fost puşi sub învinuire atât afaceristul, dirigintele de şantier şi cei doi edili, cât şi contabila Primăriei, Elena Beleag, respectiv două funcţionare responsabile cu achiziţiile publice, Rodica Zoia şi Mihaela Molnar, care avizaseră deconturile false.

Ulterior, poliţiştii au descoperit că patronul Consab Impex s-a folosit de o parte din banii primiţi în interes personal. Imediat după ce a încasat primele sume de la Primăria Finiş, Sabău şi-a cumpărat un BMW X5, dar şi un teren pe care mai apoi şi-a ridicat o vilă.

Afaceri româneşti

Ce s-a întâmplat cu podul? În 2011, imediat după apariţia articolului în BIHOREANUL, Sabău a redeschis şantierul, promiţând că va termina lucrarea. Avântul l-a ţinut doar câteva luni, după care şi-a luat oamenii şi a plecat.

Investiţia a fost finalizată abia în 2012 de alte trei firme - Energomontaj, Comat Bihor şi Vutan Instalaţii - care, la rugăminţile primarului Man, au acceptat să preia datoria pe care Primăria Finiş o avea de recuperat de la Sabău şi care se ridica la 913.000 lei (fondurile guvernamentale achitate pentru lucrări neexecutate), la care s-au mai adăugat 500.000 lei, din bugetul local, pentru lucrări suplimentare.

Cât despre ancheta penală, pe 5 martie a.c. Sabău şi-a recunoscut vina, iar zilele trecute procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor i-au stabilit şi pedeapsa pentru faptele reţinute (complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată): 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei, pe o perioadă de 3 ani şi 6 luni.

De acord!

Procedura, denumită "acord de recunoaştere", este prevăzută de noul Cod penal şi se permite în cazul infracţiunilor pedepsite cu până la 7 ani de închisoare. Acordul se poate încheia la iniţiativa procurorilor ori a inculpaţilor şi doar dacă aceştia îşi recunosc vinovăţia, cuantumul pedepsei şi forma de executare fiind stabilite de procuror. În cazul în care inculpaţii acceptă, procurorul nu mai emite rechizitoriu, ci supune acordul validării instanţei de judecată.

Aceeaşi procedură s-a aplicat şi în cazul dirigintelui de şantier, Ioan Matei, pentru care procurorul a stabilit tot o pedeapsă de 1 an şi 6 luni de închisoare, şi în cazul fostului primar al comunei, Vura Albert, care s-a ales cu 1 an şi 2 luni de închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei pe 3 ani şi 2 luni.

Doamne ascultătoare

Cât despre actualul edil, Ioan Man, şi cele trei funcţionare, Elena Beleag, Rodica Zoia şi Mihaela Molnar, deşi părtaşi la fraudarea fondurilor guvernamentale, în final au fost exoneraţi. În cazul edilului, a cântărit faptul că a reuşit să recupereze paguba adusă bugetului, în timp ce pentru funcţionare, procurorii au stabilit că... au executat ordinele primarilor, motiv pentru care le-a lipsit intenţia de a comite faptele şi, deci, "nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii".

Rămâne de văzut dacă soluţia va ţine şi în faţa magistraţilor de la Judecătoria Beiuş unde, săptămâna trecută, acordurile de recunoaştere şi ordonanţa de clasare au fost înaintate pentru validare. Asta, pentru că instanţa are drept de veto şi, dacă nu e de acord cu soluţia, poate trimite dosarul înapoi în braţele procurorilor...

Chiar dacă a scăpat în dosarul de înşelăciune, Daniel Sabău Merce se află în atenţia procurorilor pentru delapidare şi spălare de bani într-un nou dosar, disjuns din cel privind podul. Poliţiştii SIF au descoperit că, din banii încasaţi de firma sa pe contractele publice pe care le-a avut în perioada 2007-2012, atât la Finiş, cât şi la Rieni, Cărpinet şi Criştior, afaceristul a trăit pe picior mare, retrăgând zilnic de la casieria societăţii sume între 10-20.000 lei sub pretextul unor "cheltuieli gospodăreşti ori diverse", pe care, apoi, nu le-a justificat în vreun fel.

Au fost şi cazuri în care Sabău a plimbat banii prin alte firme, pentru a li se pierde urma. Pe 12 decembrie 2007, de pildă, i s-a achitat, prin dispoziţia de plată a primarului din Finiş 1.306.440 lei pentru ca, două zile mai târziu, 1.154.903 lei să fie viraţi către Brans Gaz, iar apoi alţi 226.000 lei către Paltinul Servcom, ambele firme fără activitate, cea de-a doua chiar radiată din 2011.

Afaceristul a înşelat şi firma Repcon, cea care-l ajutase cu lucrarea de la Finiş. Potrivit scriptelor analizate de poliţişti, în perioada 1 iunie 2007-15 martie 2012 societatea Repcon a achitat către Consab Impex 2,1 milioane lei pentru "servicii" din care firma lui Sabău a realizat doar 1,1 milioane lei.