Pa, Oradea! Inclusă în categoria oraşelor cu venituri mici, Oradea pierde tocmai categoria de locuitori care ar putea forţa creşterea salariilor

Atraşi de mirajul marilor oraşe, cu job-uri mai multe şi mai bine plătite, orădenii calificaţi - de la IT-işti şi medici la ingineri şi frezori - părăsesc Oradea în valuri. Nimeni nu ştie câţi tineri au migrat spre metropole precum Cluj ori Timişoara, dar fenomenul e tot mai acut.

"Există o atracţie naturală a marilor aglomeraţii urbane, mult mai bogate în oportunităţi. Nu poţi reţine cu forţa pe nimeni care se poate realiza mai bine în altă parte", recunoaşte city-managerul Oradiei, Eduard Florea.

Sărăntocii

Statisticile nu mint. Din toată România, mai prost plătiţi decât în Bihor sunt doar angajaţii din Harghita. La cei 1.155 lei, cât este salariul mediu, Bihorul ocupă locul doi în topul judeţelor cu cele mai mici salarii din ţară. Iar Oradea nu poate face excepţie. "Dacă salariul mediu în Oradea este undeva la 1.200 lei, iar o familie cu doi copii are nevoie de venituri minime de 4.000 lei, este clar că suntem un oraş cu forţă de muncă ieftină în care se trăieşte greu", spune consultantul în afaceri Dacian Palladi.

După decenii întregi în care economia locală a fost centrată pe industrie uşoară şi comerţ, relansarea industriei nu poate să-şi facă simţite efectele peste noapte. Cele 47 de firme atrase în Parcul Industrial Eurobusiness I şi II au dat de lucru orădenilor, dar fără a le creşte corespunzător şi nivelul de trai.

Primarul Ilie Bolojan (foto) spune că va veni şi ziua aceea. "Ca administraţie locală nu poţi impune creşterea salariilor, dar poţi ajuta investitorii să se stabilească la tine. Anul viitor în Parcul Industrial vor apărea 1.000 de locuri de muncă, fapt care va pune presiune pentru salarii", prevesteşte edilul. Numai de-ar fi aşa. Pentru că oraşul a pierdut în ultimele decenii tocmai profesioniştii care puteau forţa creşterea salariilor...

Pe urma banilor

Cândva un magnet pentru populaţia regiunii Crişana, Oradea a devenit după căderea comunismului o gară din care doar se pleacă. După migraţia occidentală, în urma căreia România a pierdut 1,3 milioane adulţi, în momentul în care oraşele au început să se bată pe forţa de muncă rămasă a început migraţia internă.

În perioada 2002-2011, de la penultimul la ultimul recensământ, Oradea a pierdut 10.247 locuitori. Au plecat, afară sau în ţară, îndeosebi tinerii. "Marile oraşe oferă alte şanse de realizare. În Oradea majoritatea afacerilor sunt încă la început, deci nu pot oferi salarii mari", recunoaşte Eduard Florea (foto), city-manager-ul oraşului.

Pentru a acoperi necesarul de personal calificat, municipalitatea a înfiinţat şcoala profesională Eurobusiness. Numărul cursanţilor s-a dublat de la 100, anul trecut, la 200 în 2014. Cam 10% se lasă de şcoală, unii se angajează la firmele de pe platforma industrială, dar şi de aici cei mai buni vor să plece.

Dacian Palladi spune că, prinsă între Cluj şi Timişoara, Oradea nu are cum îşi păstra specialiştii. "Dacă în Oradea un operator în injecţii mase plastice ia un salariu între 1.500-2.000 lei, în Timişoara câştigă 3.000-3.500 lei", zice consultantul. Şi la fel se întâmplă cu specialiştii în programare, turism, medicină, design etc.

"Oraş cochet, dar mort"

Văzută din Cluj, Oradea este un fel de Salontă mai mare. "Oradea are renume de oraş cochet, dar mort din punct de vedere economic", povesteşte Dragoş. Tânărul de 28 de ani a făcut facultatea la Cluj şi a rămas acolo după absolvire. "Când vezi că prietenii de acasă, la program de muncă întreg, câştigă jumătate din cât iei tu lucrând cu program redus, nu-ţi mai vine să te mai întorci", explică Dragoş.

Centru universitar şi industrial puternic, Clujul oferă tinerilor posibilitatea de angajare încă din facultate. "Soră-mea, studentă fiind, şi-a găsit de lucru la un salariu de 1.500 lei net, plus bonuri de masă, iar la absolvire i-a fost majorat la 2.000 lei. Vreau să văd unde ia un tânăr banii ăştia în Oradea!". Programator de profesie, cu un salariu de circa 1.000 euro, Dragoş spune că nu s-ar mai întoarce acasă. "Patronii orădeni nu pot oferi astfel de salarii. Afacerile lor nu le permit. Şi, apoi, Oradea e axată pe producţia în hale, standardizată, cu plus valoare mică", explică el.

"Degeaba avem parc industrial"

Tinerii lipsiţi de perspective sunt o altă categorie a celor care pleacă. Teodora, în vârstă de 25 de ani, s-a mutat în Cluj ca să poată lucra în domeniul său - design. "Degeaba avem parc industrial, dacă acesta angajează doar muncitori la asamblat piese pe o placă de bază. Oradea este o piaţă mică pentru orice alt fel de muncă, aşa că salariile vor fi tot timpul mici", spune tânăra.

Dacă acasă şi-a căutat o slujbă mai bine de jumătate de an, în Cluj şi-a găsit în trei luni. Şi chiar mai bine plătită! "Din 35 de angajaţi, 30 nu suntem clujeni. În Cluj salariile sunt cu 40% mai mari, dar cheltuielile cu mâncarea sunt aceleaşi", povesteşte Teodora.

În schimb, recunoaşte ea, ca în orice mare oraş, preţul chiriilor este împovărător. O garsonieră se închiriază cu 150-200 euro, iar un apartament cu două camere cu 250-300 euro pe lună. "Chiriile sunt mai scumpe, dar împarţi locuinţa cu cineva şi îţi revine cam 120 euro pe cameră", spune tânăra. Un calcul arată că un angajat care câştigă 2.000 lei, ceea ce nu este mult, poate rămâne cu circa 1.000 lei în mână. Cam cât un salariu în Oradea...

Posturi fără pile

Marile oraşe oferă oportunităţi pe măsură şi pentru cei care vor să promoveze în cariere. "Clujul joacă în altă ligă. Standardul de viaţă, mentalitatea, totul e diferit. La câte interviuri am fost, la niciunul nu s-au dat posturile pe pile, cum se întâmplă în Oradea", spune Sebastian, absolvent de Ştiinţe Politice.

Tânărul de 30 de ani s-a mutat la Cluj după absolvire. "Domenii precum IT, medicina şi turismul merg foarte bine, dar îţi găseşti uşor de lucru şi în comerţ sau servicii", povesteşte el. "Clujenizat", s-a reconvertit în IT şi lucrează ca programator. "Firmele investesc în personal. Se fac cursuri, eşti trimis în străinătate, numai să vrei să înveţi", spune Sebastian.

Nimic nu contează mai mult pentru un tânăr, însă, decât oportunităţile de petrecere a timpului liber. "Dacă în Oradea e destul de greu să găseşti unde să ieşi seara, aici e foarte greu să alegi. Se organizează tot timpul simpozioane, spectacole, evenimente culturale şi în fiecare săptămână apar localuri noi. Pentru cine s-a obişnuit cu viaţa de aici este foarte greu să se mai întoarcă acasă", spune Sebi. Pentru că, indiferent cât de greu este de recunoscut, pe lângă Cluj, Oradea rămâne, totuşi, "provincia"...

"Când în Oradea ai doar trei-patru firme importante pe un sector de activitate este evident că nu există o concurenţă între ele pe forţa de muncă, astfel încât să fie nevoite să crească salariile"

Eduard Florea, city-manager

Conform specialiştilor, Generaţia Y (formată din tinerii născuţi între anii 1980-2000), urmează Generaţiei X (1965-1980) şi Baby Boomers (1946-1964) şi, spre deosebire de precedentele, se caracterizează printr-o creativitate tehnologică deosebită cu implicaţii în IT şi social media.

După generaţia celor care au reconstruit lumea în urma ultimului război mondial şi a celor care au forţat prăbuşirea comunismului, "igrecii" intră pe piaţa muncii fără inhibiţii. Potrivit sociologilor, generaţia Y se caracterizează prin loialitate faţă de oamenii cu care interacţionează şi mai puţin pentru firmele la care sunt angajaţi, fapt pentru care reprezentanţii ei sunt mult mai mobili pe piaţa muncii.

Rebeli şi individualişti, suficient de ambiţioşi pentru a pretinde să urce treptele profesionale în pas alergător, dar prea comozi pentru a depune eforturi susţinute în acest sens, "igrecii", altfel dispuşi să se alăture unor cauze nobile, sunt greu de motivat sau de convins să se supună regulilor. Poate tocmai de aceea ar putea să trăiască mai bine decât predecesorii lor...