La mâna UDMR: Liderii Uniunii, dispuşi să piardă Primăria Oradea pentru a se alia cu PSD la Judeţ

O butadă zice că în România alegerile se fac pentru a se stabili cu cine să conducă UDMR, iar localele din 5 iunie o confirmă: deşi în Oradea şi în Bihor au obţinut cele mai mari scoruri înregistrate vreodată de oricare partid, liberalii depind de UDMR pentru a rămâne nr. 1 în judeţ.

După cea mai usturătoare înfrângere de după 1990, formaţiunea maghiară a devenit însă câmp de luptă între vechii lideri, dispuşi să continue alianţa cu PNL, dar compromişi de dosarele de corupţie, şi cei noi, nerăbdători să se întovărăşească cu PSD şi ALDE în ideea că vor guverna din toamnă toată ţara.

BIHOREANUL vă prezintă rezultatele scrutinului şi efectele lui, manevrele pe care le fac partidele în Consiliul Municipal şi în cel Judeţean pentru a rămâne sau ajunge la putere până în 2020.

Prezenţă slabă, rezultate clare

După o campanie fără tensiuni şi pe fondul neîncrederii în politicieni, alegerile locale s-au desfăşurat sub zodia apatiei. În Bihor prezenţa la urne a fost de 53,90% din totalul celor 505.887 alegători, iar în Oradea de 39,55%, practic ca în 2008, când în municipiu votaseră 39,48%, iar în judeţ 54,09%.

În urma opţiunilor alegătorilor, Oradea a rămas fieful primarului Ilie Bolojan, care şi-a bătut propriile recorduri, obţinând 70,95% din sufragii (52.400 voturi), faţă de 50,37% în 2008 (când a devenit cel dintâi edil ales de orădeni din primul tur) şi chiar faţă de 2012, când a obţinut 66,08% (sub sigla USL).

Locul secund l-a ocupat UDMR-istul Huszar Istvan, cu 9.647 voturi (13,06%), în scădere drastică faţă de 2012, când Cseke Attila luase 18,87%, urmat de PSD-ista Adelina Coste, cu 7.041 voturi (9,53%), în creştere comparativ cu 2008, când candidatul social-democrat la Primărie, Dan Matei, obţinuse doar 3%.

În afara podiumului s-au situat candidaţii PPMT, Zatyko Gyula - 2.108 voturi (2,55%), ALDE, Ştefan Herchi - 1.561 sufragii (2.11%) şi PMP, Horea Vuşcan - 1.096 voturi (1,48%).

Lupta pentru primării

Prima grijă a partidelor după vot a fost să-şi numere primăriile, PNL câştigând 46, PSD - 29, iar UDMR păstrând 23 din cele 24 deţinute anterior, în timp ce ALDE şi Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor şi-au impus câte un primar (la Boianu Mare şi Şinteu), iar un fost UDMR-ist a câştigat ca independent (Sâniob).

Competiţia s-a dat în unele locuri foarte strâns, PNL smulgând comune unde PSD avea edili adânc înfipţi (Avram Iancu, Ciumeghiu, Sânnicolau Român), dar PSD a câştigat Nucetul şi două comune cu valoare simbolică, Sînmartin şi Nojorid, unde edilii PNL avuseseră 3, respectiv 5 mandate.

Din cauza diferenţelor mici s-a ajuns şi la renumărări, de pildă la Beiuş, unde Petru Mlendea (PNL) a obţinut 2.629 voturi (45,7%) deşi singura campanie i-a făcut-o într-o seară fostul coleg de partid Adrian Domocoş (înscris independent, dar condamnat definitiv în vinerea dinaintea scrutinului), şi unde PSD-istul Gheorghe Bogdan a cules 2.288 voturi (39,7%). La fel s-a întâmplat şi la Aleşd, unde Ioan Todoca (PNL) a avut 2.316 voturi (47,8%), iar Călin Morar (PSD), declarat incompatibil de ANI, a adunat 2.283 voturi (47,2%), precum şi la Sînmartin, unde PSD-istul Cristian Laza şi-a adjudecat 2.445 voturi (47,7%), cu 26 peste  Lucian Popuş - 2.419 (47,2%).

Greu de "ucis"

Pe de altă parte, scrutinul a confirmat longevitatea unor primari aflaţi în funcţii încă din anii ’90 sau de la începutul anilor 2000. Astfel, edilul PNL din Sîntandrei, Ioan Mărcuş, care conduce deja de 26 de ani, a obţinut un nou scor uriaş, de 87,2%, cel din Vârciorog, Vasile Cociuba (PNL), a câştigat al patrulea mandat cu 92,6%, iar la Borş Batori Geza (UDMR) al şaptelea mandat cu 90,1% din voturi.

Comuna Ţeţchea a rămas a PSD, chiar dacă după patru mandate primarul Bujor Chirilă a candidat la Consiliul Judeţean, "moştenitorul" său preluând-o cu 42,4% din voturi faţă de scorul de 28,4% obţinut de rivalul liberal.

Goana după majoritate

Cum un primar fără consiliu e pur ornamental, vital a fost şi votul pentru "parlamentele" locale. Cel mai semnificativ este, evident, cel din Oradea, unde PNL a devenit primul partid care a câştigat două treimi, obţinând 42.241 voturi, adică 57,65% din totalul voturilor valabil exprimate (adică fix cât obţinea în 2012 USL). Pe locul doi s-a clasat pentru întâia oară PSD, care a strâns 11.638 voturi (15,88%), surclasând UDMR, care tot în premieră a ajuns pe locul trei cu 10.435 voturi (14,24%).

ALDE şi PPMT, fiecare cu câte 2.593 sufragii (3,53%), PMP cu 1.292 (1,76%), UNPR cu 656 (0,89%) şi M10 cu 392 (0,53%), ca şi independenta Nadia Pal, cu 1.425 voturi (1,94%) nu au atins pragul electoral, zestrea lor fiind redistribuită, astfel că PNL va avea 18 din cei 27 consilieri, PSD 5 mandate, iar UDMR 4.

Confort, demisii, acuze

La aflarea rezultatelor, politicienii au reacţionat diferit. Liberalii Ilie Bolojan şi Mircea Mălan, dar şi social-democratul Ioan Mang le-au considerat fireşti (acesta făcând referire însă doar la judeţ), în timp ce la ALDE şi-au prezentat demisiile vicepreşedinţii Claudiu Gligor şi Ştefan Herchi, plus secretarul Octavian Bara, din cauza neaccederii în Consiliul Municipal şi obţinerii a doar 84 de consilieri locali din 180 propuşi.

Cel mai mult a resimţit şocul UDMR, care a pierdut două mandate de consilier în Oradea. Deşi prezenţa cea mai slabă a fost în Episcopia şi Podgoria (unde 95% din populaţie e maghiară), iar alegătorii l-au creditat şi aici serios pe primarul în funcţie (la secţia 42 Podgoria, Bolojan a obţinut 45,31%, iar PNL 35,15% pentru Consiliul Municipal), preşedintele executiv Szabo Odon (foto) nu a căutat răspuns la întrebarea dacă nu cumva conaţionalii săi îşi doresc mai mult canalizare şi asfalt decât inscripţii şi şcoli bilingve sau dacă, şi mai simplu, preferă UDMR-iştilor un edil gospodar, chiar dacă român.

La o zi după scrutin, Szabo a şi arătat rapid vinovaţii: alţii! În primul rând, însuşi mentorul său, Alexandru Kiss, acuzat că "şi-a pus secretara" pe lista pentru Consiliul Local (de fapt nu una, ci două: pe Kecskes Monika, funcţionară la CJ, şi pe Czvikker Katalin, fostă secretară, acum manager la Teatrul Szigligeti), dar şi viceprimarul Huszar Istvan, care a acceptat situaţia. "Nu poţi să faci o listă total diferită de reprezentativitatea comunităţii", a zis Szabo, insistând că "responsabilităţi există!". Pe de altă parte, acesta a susţinut că în judeţ - unde lista a gândit-o el, nu Kiss - UDMR şi-a menţinut poziţiile, deşi a pierdut un primar, iar la CJ a ratat al 8-lea mandat, pe care conta cu ajutorul reprezentanţilor episcopiilor Romano-Catolică şi Reformată şi al unui PCM-ist, puşi pe listă.

Cadrilul negocierilor

Definitivate marţi, rezultatele pentru CJ au pus pe primul loc PNL, care din 258.399 voturi a primit 115.108 (44,54%), urmat de PSD cu 65.199 (25,33%), UDMR cu 47.022 (18,19%) şi ALDE cu 13.783 (5,33%). PPMT a cules 7.457 voturi (2,88%), UNPR 5.195 (2,01%) şi PMP 4.635 (1,79%), dar neatingând pragul electoral sufragiile lor au fost redistribuite, aşa încât în CJ Bihor liberalii deţin 17 mandate, PSD 9, UDMR 7 şi ALDE 2.

Cum pentru alegerea viitorului preşedinte sunt necesare jumătate plus unu din cele 35 voturi (18), pentru formarea majorităţii în "parlamentul" judeţean combinaţiile nu pot fi decât PNL-UDMR (total 22 voturi), PNL-ALDE (19) sau PSD-UDMR-ALDE (18).

Primul pas l-au făcut liberalii, interesaţi să-l pună pe Mircea Mălan preşedinte şi pe Ionel Avrigeanu vicepreşedinte, şi care erau dispuşi să-l accepte pe Pasztor Sandor al doilea vice, în acest scop desemnându-şi o echipă de negociatori formată din Bolojan, Mălan, Gavrilă Ghilea şi Cornel Popa, care să discute cu cea a UDMR, alcătuită din preşedintele Alexandru Kiss, Rozalia Biro, Pasztor Sandor şi Huszar Istvan.

Joia trecută, Bolojan a şi declarat public că, excluzând PSD din calcule, au început discuţiile cu UDMR, alianţa cu marghiarii fiind cea mai logică, din punct de vedere matematic (ar avea două treimi), demografic (ar asigura reprezentarea minorităţii şi în conducerea Oradiei, printr-un post de viceprimar) şi administrativ (ar evita blocajele cu care s-ar confrunta o majoritate simplă, cu doar jumătate plus unu).

Până la Tăriceanu

Liberalii s-au dovedit însă precauţi, pe fondul zvonurilor cum că gruparea din UDMR condusă de Szabo Odon ar fi bătut palma cu PSD în vederea unei noi coaliţii, chiar dacă în public preşedintele executiv al Uniunii a negat vehement orice intenţie în acest sens, declarând şi BIHOREANULUI că "nici înainte, nici în timpul şi nici după campanie nu am negociat majorităţi în CJ şi CL cu nicio formaţiune".

Dacă UDMR îi scoate pe liberali de la conducerea judeţului, Bolojan îi va exclude pe maghiari de la conducerea Oradiei. În cazul refuzului Uniunii, socoteala primarului e să-l retragă pe Mălan de la CJ şi să-l păstreze viceprimar în Oradea, iar al doilea viceprimar să fie tot un liberal, tânărul Florin Birta.

BIHOREANUL a aflat că, tot în ipoteza unui eşec cu UDMR, liberalii ar mai fi avut un plan de rezervă: o alianţă cu cei doi consilieri ALDE, Traian Bodea şi Dorin Corcheş, la care aceştia erau dispuşi. De la centru, însă, Călin Popescu Tăriceanu a indicat ca în toată ţara ALDE să se alinieze PSD, iar Bolojan şi Popa nu au reuşit să-l "răzgândească". De altfel, Bodea a şi recunoscut că de Tăriceanu a depins totul: "Negocierile s-au făcut la Bucureşti şi direcţia este să se facă alianţe cu PSD în toate judeţele. Noi doar punem în aplicare negocierile. Nu stă în puterea mea de a avea preferinţe".

Mang sau Pasztor?

Liderul PSD Bihor, Ioan Mang, se arăta încă din noaptea scrutinului liniştit că liberalii nu vor putea face coaliţie nici cu ALDE, nici cu PSD. "Ei (n.r. - UDMR) au de ales între PSD şi nimic", a declarat Mang, amintind că liberalii au avut ca obiectiv să obţină atâtea voturi cât să nu depindă de nimeni şi sugerând că UDMR nu va lăsa netaxat "tupeul".

Ca urmare, luând notă de situaţia din UDMR, cu Kiss scos pe tuşă de DNA, dar cu Szabo gata să-l sacrifice pe Huszar pentru a domina judeţul (acesta a şi declarat că postul de viceprimar ar fi doar o "floare la pălăria" PNL, căci cu patru consilieri UDMR nu ar avea nicio putere în Oradea), Mang nu şi-a mai făcut nicio emoţie.

Urmarea? Împreună cu Stela Babău (proaspăt consilier judeţen din zona Beiuş) şi cu deputatul Ioan Roman (pe care l-a reevaluat după trei ani de dizgraţie), Mang n-a avut de fixat cu UDMR decât detaliile: PSD, prin el, să aibă funcţia de preşedinte, iar Pasztor Sandor şi Traian Bodea să fie vicepreşedinţi, sau să se mulţumească şi el cu funcţia de vice şi să-l lase pe Pasztor preşedinte.

Ambele variante erau la fel de valabile la sfârşitul săptămânii trecute, şi toate cele trei formaţiuni ar accepta-o pe oricare. Pe care o vor alege ne vor spune, însă, abia marţea aceasta, aşa că încă puţintică răbdare...

DOMINAŢIE PNL
18 liberali din 27 de consilieri

PNL şi-a consolidat supremaţia în Consiliul Local Oradea, adjudecându-şi 42.241 voturi din cele 73.265 valabil exprimate (adică 57,65%), de trei ori peste PSD, care a primit 11.638 sufragii (15,88%) şi UDMR, care a obţinut 10.435 (14,24%), voturile ALDE, PPMT, PMP şi independentei Nadia Pal, care nu au atins pragul minim, fiind redistribuite celor trei formaţiuni de pe podium.

În următorii patru ani PNL va avea 18 consilieri municipali: Ilie Bolojan, Mircea Mălan, Adrian Duşe, Florin Birta, Dacian Palladi, Camelia Dulca, Mihai Maci, Daniel Negrean, Grigore Morar, Camelia Buhaş, Marcel Dragoş, Adrian Revnic, Florin Marinău, Teofil Filimon, Ioan Lezeu, Adrian Felea, Corina Fonoage şi Ionel Zdrincă. Cum Bolojan va fi primar, locul său va reveni candidatului de pe locul 19, Romeo Ionescu, iar dacă Mălan va deveni preşedintele CJ, mandatul său va fi preluat de următorul de pe listă, Dan Octavian. 

PSD va avea 5 consilieri locali - Adelina Coste, Liviu Sabău Popa, Aurel Mohan, Adrian Negrea şi Nicolae Avram - iar UDMR 4: Huszar Istvan, Kecse Gabriella, Kirei Melinda şi Kis Gabor.

35 PENTRU JUDEŢ
Fărâmiţare în Consiliul Judeţean

La alegerile pentru Consiliul Judeţean, PNL s-a clasat tot pe primul loc, din cele 258.399 voturi valabil exprimate adunând 115.199 (adică 44,45%), urmat de PSD cu 65.199 (25,33%), UDMR cu 47.022 (18,19%) şi ALDE cu 13.783 (5,33%), cărora le-au fost redistribuite şi voturile obţinute de PPMT, UNPR şi PMP, rămase sub pragul electoral.

PNL va avea 17 consilieri judeţeni: Mircea Mălan, Ionel Avrigeanu, Kiss Janos, Gheorghe Neag, Moisa), Ioan Câmpan, Cornel Borza, Constantin Neniu, Sorin Motoca, Lidia Popa, Dacian Foncea), Nicolae Bodea, Alin Peti, Ancuţa Şchiop, Mihai Toderici, Teodor Suciu şi Sebastian Lascu. În cazul în care Mălan nu va reuşi să devină preşedintele CJ şi se va întoarce viceprimar la Oradea, locul său va reveni candidatului de pe poziţia 18, Ovidiu Bezi.

PSD va deţine 9 mandate, prin Ioan Mang, Dorel Dume, Florin Oros, Ana Maria Tiron, Valentina Butişcă, Bujor Chirilă, Stela Babău, Gheorghe Ţară şi Sergiu David. UDMR va avea 7 consilieri judeţeni: Pasztor Sandor, Boda Gergely Zoltan, Grim Andras, Szabaszlai Gaspar Istvan, Szabo Istvan, Keri Hajnal şi Peter Zoltan, iar ALDE doi, şi anume Traian Bodea şi Dorin Corcheş.

EDILII BIHORULUI
Lista celor 100 de primari

În Bihor, PNL a câştigat 46 de poziţii de primar, în municipiile Oradea (Ilie Bolojan) şi Beiuş (Petru Mlendea), în oraşele Aleşd (Ioan Todoca), Ştei (Iulian Bălaj) şi Vaşcău (Florin Porge), precum şi în comunele Abram (Gabriel Nuţaş), Aştileu (Ionuţ Lazăr), Auşeu (Mitică Lazăr), Avram Iancu (Traian Miclea), Bunteşti (Sorin Degău), Căbeşti (Silviu Toda), Cefa (Dumitru Bărnău), Câmpani (Raul Bocşe), Cociuba Mare (Mihai Sferle), Copăcel (Liviu Gurău), Criştioru de Jos (Fănel Tulvan), Curăţele (Teodor Mocioran), Derna (Florin Magui), Drăgeşti (Sabina Fărcuţa), Girişu de Criş (Ioan Paşca), Hidişelu de Jos (Adrian Petroi), Lazuri de Beiuş (Gabriel Popa), Lunca (Ioan Popa), Mădăras (Dan Tiurbe), Măgeşti (Marin Merţ), Olcea (Flore Bocşe), Oşorhei (Ioan Pop), Pietroasa (Cornel Pîlea), Pomezeu (Ioan Şora), Popeşti (Dorin Curtean), Răbăgani (Alecsandru Dărăban), Rieni (Gheorghe Bota), Roşia (Florin Bonca), Sânnicolau Român (Dumitru Munge), Sântandrei (Ioan Mărcuş), Spinuş (Alexandru Fonai), Suplacu de Barcău (Nicolae Tivadar), Şoimi (Ioan Vaida), Şuncuiuş (Doru Gabor), Tileagd (Adrian Codrean), Tinca (Teodor Coste), Toboliu (Pavel Maier), Tulca (Ioan Bulzan), Vârciorog (Vasile Cociuba), Vadu Crişului (Dorel Cosma).

PSD va avea în Bihor 29 edili-şefi, în oraşul Nucet (Mircea Tuduce) şi în comunele Sînmartin  (Cristian Laza), Ceica  (Ana Şovre), Brusturi (Livia Bârlău), Budureasa (Adrian Magda), Bratca  (Alexandru Gaboraş), Nojorid (Petru Teodor Baba), Cărpinet (Petru Daniel Curta), Sâmbăta  (Mariana Laza), Batăr (Ioan Mughiuruş), Holod (Ioan Horga), Pocola (Ioan Mascaş), Remetea (Adrian Ştefănică), Gepiu (Ioan Purge), Lăzăreni (Cristian Paul), Husasău de Tinca (Mihai Faur), Căpâlna (Gheorghe Vid), Dobreşti (Nicolae Neag), Ineu (Dumitru Togor), Bulz (Augustin Sărăcuţ), Borod  (Sorin Sarca), Uileacu de Beiuş (Mihaela Sabău), Săcădat (Aurel Popa), Drăgăneşti (Adrian Banda), Finiş (Ioan Man), Sârbi (Gavril Herman), Tărcaia (Aurel Ille), Ţeţchea (Pavel Drimbea), Balc (Arsenie Maroşan).

UDMR are 23 de primari, din care unul de municipiu în Salonta (Torok Laszlo), trei în oraşele Marghita (Pocsaly Zoltan), Săcueni (Beres Csaba) şi Valea lui Mihai (Nyako Jozsef), iar 19 în comunele Borş (Batori Geza), Sălard (Nagy Miklos), Paleu (Somogyi Lajos), Biharia (Nagy Gizela), Cherechiu (Nyri Sandor), Viişoara (Beke Laszlo), Tăuteu (Vincze Nandor), Tămăşeu (Matyi Miklos), Abrămuţ (Barcui Barna), Curtuişeni (Nagy Istvan), Roşiori (Kelemen Zoltan), Buduslău (Kocza Istvan), Cetariu (Bonisz Sandor), Chişlaz (Kosztandi Mihaly), Sălacea (Horvath Bela), Săcuieni (Beres Csaba), Şimian (Balaczsi Joszef), Lugaşu de Jos (Sorban Levente) şi Tarcea (Bordas Karoly).

Un fost UDMR-ist a câştigat Primăria Sâniob ca independent (Molnar Jozsef), un reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor va conduce Şinteul (Lesek Benedek), iar ALDE a câştigat Boianu Mare (Ioan Bandula).