Frica de Oradea: Metropola imaginată de Bolojan se izbeşte de teama de oraş a localnicilor din comunele limitrofe

Dacă mâine s-ar face referendumul proiectat pentru această toamnă, pentru unificarea Oradiei cu Sînmartin, iniţiatorul proiectului, Ilie Bolojan, ar avea o dezamăgire cruntă. Jumătate din săteni nu ar şti de ce merg la vot, iar marea parte a celor care ştiu s-ar opune.

În celelalte şase comune invitate să se pronunţe cu privire la unificarea într-o metropolă situaţia ar fi şi mai rea. Nimeni nu vrea să audă de Oradea! "Fugi de-aci, ce-mi trebuie taxe de Oradea?!", zice un sătean. Şi ca el sunt cei mai mulţi.

"Vreţi cu Oradea?"

În februarie, când primarii Ilie Bolojan şi Lucian Popuş anunţau proiectul fuziunii între Oradea şi Sînmartin, ideea a surprins pe toată lumea. Premieră pentru perioada post-comunistă, marcată de separatismul sătucelor ce tânjeau să devină comune,  unificarea a fost prezentată ca plină de avantaje. Criticii spun, însă, că doar pentru oraş.

Cert e că Oradea şi-ar majora populaţia cu 10.000 de locuitori, devenind atractivă pentru investitori şi comercianţi, şi-ar extinde aria cu peste 6.000 hectare ideale pentru industrie, comerţ şi servicii, şi - prin înglobarea Băilor Felix şi 1 Mai - ar putea deveni o capitală a turismului balnear. În schimb, având susţinere bugetară de la municipiu, locuitorii comunei s-ar bucura de modernizarea accelerată a infrastructurii şi serviciilor de apă, canalizare, termoficare, transport, medicină şi  turism.

Pe 1 aprilie, Bolojan a invitat, printr-o scrisoare, încă 6 comune să se alipească oraşului, pentru a forma până în 2024 o metropolă redutabilă economic, urbanistic şi turistic. "Vă rugăm să ne comunicaţi dacă, într-o perspectivă de 5-10 ani, sunteţi interesaţi ca localitatea dumneavoastră să facă parte din proiectul de alipire teritorială cu Oradea", a transmis edilul omologilor din Biharia, Borş, Nojorid, Oşorhei, Paleu şi Sîntandrei.

Motivul? Cu ocazia alegerilor prezidenţiale din noiembrie, Bolojan ar organiza un referendum pe tema unificării localităţilor Oradea şi Sânmartin, iar în buletinul de vot ar putea fi puse şi numele altor comune care îşi doresc să treacă la oraş. Atât doar că ele nu prea vor...

"Nu, mulţumesc!"

Nici una din cele 6 comune nu se vrea redusă la statutul de cartier al Oradiei. Primarul de Biharia, Nagy Gizela, zice că nici măcar nu va face referendum. "Nu vrem să devenim provincie", spune dispreţuitor primăriţa, aflată în război cu municipiul din 2012, când locuitorii au forţat ieşirea din Aparegio pe fondul triplării preţului la apă.

Nu se va face referendum nici în Borş. "Toţi consilierii locali au fost împotrivă. Avem doar dezavantaje: vor creşte taxele, se va desfiinţa Primăria şi se va merge la Oradea pentru orice hârtie", spune edilul Batori Geza. Comuna are drumuri asfaltate şi reţele de gaz, apă şi canalizare, aşa că se pregăteşte şi ea să părăsească Aparegio. "Am băgat apă şi canalizare în Borş şi Sîntion, iar până în 2018 vom face la fel în Santăul Mare şi Santăul Mic. Doar n-o să rămânem în Aparegio numai ca să predăm reţelele Companiei de Apă Oradea, iar CAO să tripleze tarifele", spune primarul.

Să hotărască aleşii...

Nici primarii din Sîntandrei, Nojorid şi Oşorhei nu cred că vor convoca un referendum. "Dacă consilierii locali vor decide că alipirea nu este oportună, nu vom face referendum", zice Ioan Mărcuş, primarul de Sîntandrei.

Omologul din Nojorid, Mircea Crainic, are aceeaşi poziţie. "Vom discuta în Consiliu, dar oamenii nu agreează ideea. La ce-i foloseşte Episcopiei, care a fost sat, că-i cartier în oraş? Localnicii noştri se tem că vor creşte impozitele şi vor bate drumul de la Păuşa la Oradea pentru orice foaie", spune acesta.

La fel spune şi Ioan Pop, primarul din Oşorhei. "Vom discuta propunerea în Consiliu săptămâna aceasta, dar mai ales pe sate localnicii sunt contra. Oamenii zic: «Dacă în Oradea sunt 200 de străzi neasfaltate, o să vină să le asfalteze pe cele din Felcheriu?»".

"Oamenii vor decide"

Singura comună cu şanse la referendum e Sînmartin. "Consiliul Local va vota pentru organizarea de referendum. Apoi, oamenii vor fi cei care vor decide", zice primarul Lucian Popuş (foto), care - spre deosebire de colegii din celelalte comune - crede în necesitatea unificării.

"Pe viitor, fondurile europene se vor aloca cu prioritate conglomeratelor urbane. Dacă nu ne mişcăm, vom rămâne pe dinafară", spune Popuş, care consideră nejustificate temerile privind creşterea taxelor: "Acuma impozitul e aproape la fel şi pentru o garsonieră în Sînmartin, şi pentru una din Nufărul, avem aceiaşi furnizori de apă, canalizare şi termoficare ca oraşul, deci nu e nicio diferenţă. În plus, se va hotărî că în următori 10 ani impozitele nu vor creşte, iar banii colectaţi vor fi cheltuiţi aici, aşa că sătenii nu au de ce se teme".

Primarul spune că, odată stabilit referendumul, toate avantajele şi dezavantajele vor fi comunicate populaţiei, pentru a vota în cunoştinţă de cauză. Măsura e cu atât mai necesară cu cât localnicii nici măcar nu au auzit de ideea alipirii la Oradea...

"Nu ne-a spus nimeni nimic"

BIHOREANUL a bătut Sînmartinul de la un capăt la altul, constatând că nici măcar locuitorii centrului de comună nu ştiu de proiect. "Nouă nu ne-a spus nimeni, nimic, de unirea asta. Eu zic că ar fi mai bine, că oricum copiii şi tinerii tot la oraş merg la şcoală şi la muncă. Da' nu cred că s-a alege ceva de-asta", spune, sceptic, bătrânul Iosif Fodor.

Altul, Ioan Drimba (foto), e deja contra. "Dacă se ajunge acolo, votez împotrivă. Cu o mână o să-mi dea OTL-ul abonament gratuit, iar cu cealaltă o să-mi ia Primăria impozite mai mari. De-aia nici nu se face reclamă, să nu zică populaţia că nu vrea!", spune pensionarul.

Nici locuitorii din Băile Felix nu sunt mai informaţi. "Am auzit zvonuri, dar nimic concret. Nu a existat niciun anunţ sau dezbatere, cum era normal", spune un tânăr. El unul ar vrea trecerea la oraş pentru că "s-ar mai termina cu dughenele şi manelismele", dar nu ştie la ce dezavantaje să se aştepte.

Sabotaj prin absenţă

Locuitorii satelor aparţinătoare au păreri ferme chiar şi fără să cunoască proiectul. "Sunt contra! Dacă vine Oradea peste noi, oamenii o să-şi dea pământurile şi n-o să mai aibă nici bucate de mâncat, nici aer de respirat, că va fi casă lângă casă, ca-n Ioşia", spune Aurel Hadade din Cihei.

În Cordău, oamenii sunt şi mai porniţi. "Taxele vor fi mai mari, preţul la pământ va creşte, iar pe păşuni se vor construi case de n-o să mai avem unde paşte vacile", spune Gheorghe Ghiţ, preşedintele asociaţiei crescătorilor de animale Corbeanca. La fel crede şi bătrânul Traian Brata (foto): "De ce să trecem la oraş? Numai să meargă la Oradea bănuţii cei frumoşi făcuţi de staţiuni? Acuma, dacă mergi la Primărie, mai ai cui îi spune păsul, dar crezi că te-a băga în seamă primarul Ilie Bolojan, pe tine, Ioanea a nimănui din Cordău?".

Şi locuitorii din Haieu se opun alipirii. "E cea mai mare prostie! Dacă tot vrea să ne facă oraş, să fie Sînmartinul oraş, că-i mai aproape!", propune un bărbat, fără să stea prea mult pe gânduri. De altfel, localnicii dezvăluie că până şi consilierii i-au sfătuit să saboteze alipirea, prin absenteism. "N-o să mergem la referendum, nu se adună destule voturi, pică unirea şi gata", spune un bătrân.

"Am fugit de oraş"

În Sântandrei părerile sunt mai nuanţate. Ioan Pop (foto), de pildă, este "pro". "Eu sunt pentru unire. Măcar aşa o să mergem gratis cu OTL-ul şi n-o să plătim la ştrandul Ioşia. Acuma, dacă mergi la o baie, fără 20 lei n-ai de ce ieşi din casă". Culmea, un vecin îl contrazice cu aceleaşi argumente. "Aici, dacă ai o problemă, Primăria-i la doi paşi, te duci şi ţi-o rezolvi. Numai pentru autobuz gratuit nu merită să plăteşti impozite mai mari", spune Muller Frigyes.

Împărţiţi sunt şi tinerii mutaţi în comună în ultimii ani. "Normal că nu vrem să fie Sîntandreiul cartier, că doar nu de-aia am părăsit oraşul pentru un loc mai liniştit şi cu impozite mai mici", spune un fost orădean. Iar în lipsa unei dezbateri largi şi pe argumente, polemicile pot continua mult şi bine...

Să treacă alegerile...

De altfel, nici măcar primarul Ilie Bolojan nu speră la o emulaţie unionistă. "Mă aştept ca foarte puţine localităţi să facă referendum. Oamenii se tem că vor creşte impozitele, că se vor scumpi terenurile şi că nu vor mai fi reprezentaţi. Aceste temeri pot fi însă depăşite". Bolojan mizează pe succesul fuziunii cu Sînmartinul în ideea că, ulterior, comunele vecine se vor cere singure la oraş. "Când vor vedea că Sînmartinul va avea servicii mai bune de apă, canalizare şi transport, că atrage fonduri europene şi se dezvoltă fără ca impozitele să crească, populaţia din celelalte comune va cere singură alipirea la Oradea", zice edilul.

Consiliile locale din Oradea şi din Sînmartin vor dezbate subiectul referendumului cel mai probabil luna viitoare şi, dacă acesta va fi aprobat în ambele consilii, în vară vor urma dezbateri pe temă. "Campania de informare va dura din iunie până în noiembrie. N-am vrut ca dezbaterea unei teme administrative atât de importante să se suprapună peste alegerile europarlamentare şi să fie transformată într-una politică", spune Bolojan. Pentru că, până la urmă, decizia pe care o vor lua orădenii şi vecinii lor le va influenţa viitorul pentru ani buni de-acum înainte. Şi de ei depinde dacă în bine sau rău...

PRO ŞI CONTRA
"Era mai bine la comună!"

Astăzi cartier orădean, Episcopia Bihor a fost până în 1956 comună. "Episcopian" din tată în fiu, profesorul Antal Bela (foto), în vârstă de 91 ani, duce nostalgia acelor vremuri. "Era mai bine la comună. Impozitele erau mai mici, Primăria era aici, iar oamenii erau consultaţi. Acum doar afli că s-a mai hotărât ceva", spune pensionarul. Inclusiv alipirea comunei la Oradea a fost impusă la mijlocul anilor 50. "Dacă se vota, majoritatea era împotrivă".

Antal zice că urbanizarea a adus numai belele. "Oamenii au pierdut foarte mult. Înainte aveau vite şi grădini, acum nu mai au nimic. CET-ul, Sinteza, Alumina, toate s-a făcut pe terenurile lor. Dintr-o comună frumoasă am ajuns groapa de gunoi a oraşului", spune bătrânul, convins, în plus, că oraşul perverteşte: "Pe vremuri se bătea toba şi toată lumea ieşea la curăţirea şanţurilor şi văruirea podurilor. Acum cetăţenii aşteaptă după Primărie să le măture sub geam".

Totuşi, Antal recunoaşte că n-ar vota pentru ruperea de Oradea. "Acum avem apă în bucătărie, nu o cărăm cu găleata de la arteziană, iar asta, că ne place sau nu, costă. Ăsta e mersul istoriei!"...