Premieră: Prefectul de Bihor scoate directorii deconcentratelor "la tablă" în faţa aleşilor locali şi cetăţenilor de la ţară

În prima parte a reuniunii, reprezentanţii a trei servicii guvernamentale deconcentrate - Inspectoratul Şcolar, Direcţia Agricolă şi Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură - au prezentat informări despre subiecte de actualitate.

Diferenţa între hârţoage şi realitate

Concret, inspectorul şcolar general adjunct Keri Hajnal ("generalul" interimar Nicolae Avram fiind în concediu) a vorbit despre stadiul pregătirii unităţilor de învăţământ din judeţ în vederea începerii noului an şcolar. Câteva cifre: în judeţ sunt 174 şcoli şi grădiniţe ce funcţionează în 955 clădiri, însă doar 60% dintre ele au autorizaţii sanitare de funcţionare, restul având în general grupuri sanitare fără apă curentă şi canalizare (mai pe româneşte latrine), Keri dând şi câteva exemple negative în acest sens.

Primarul din Brusturi, "evidenţiat" pentru că Grădiniţa din satul Picleu se află în această situaţie, a protestat însă, arătând că şefii IŞJ au fost prost informaţi, deoarece unitatea are toalete conectate cu apă şi scurgere în fosă septică.

La rându-i, şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan, a cerut primarilor să fie "vigilenţi" la emiterea certificatelor de producător agricol, pentru că în pieţele din oraşe nu mai e loc pentru adevăraţii producători din cauza speculanţilor care îşi "procură" asemenea acte, de cele mai multe ori cu ajutorul edililor, interesaţi să capete voturi de la cei cu pricina. "Nu asta e cauza evaziunii", au ripostat mai mulţi primari, între care cel din Şinteu.

În fine, directorul APIA Bihor, Florian Pavel, i-a informat pe cei prezenţi cu privire la posibilităţile de acces la cele 16 forme de subvenţii acordate atât de Uniunea Europeană, cât şi de la bugetul naţional, pentru exploataţiile agricole.

Cauza relelor, Guvernul "uituc"

În a doua parte a întâlnirii, prefectul Claudiu Pop i-a invitat pe participanţii la reuniune să adreseze întrebări şi să facă sesizări, de orice fel, reprezentanţilor instituţiilor deconcentrate, iar oamenii nu au avut nicio reţinere. Directoarea Liceului Alexandru Roman din Aleşd s-a plâns că deşi Primăria oraşului a suportat cheltuielile pentru modernizarea atelierelor şcolare, vechi de 40 de ani, Ministerul Educaţiei nu şi-a onorat promisiunea de a finaliza reabilitarea internatului, astfel că elevii sunt nevoiţi să stea în gazdă, pe bani mai mulţi.

Primarul din Ţeţchea a amintit că, deşi comuna pe care o conduce a avut promisiunea că Agenţia Naţională de Cadastru va asigura realizarea cadastrului general, pentru măsurarea şi evidenţierea tuturor terenurilor din localităţile componente, banii nu au fost nici acum alocaţi. Primarul din Şinteu s-a plâns că deşi a făcut o mulţime de proiecte europene, a trebuit să facă împrumuturi la bănci pentru asigurarea cofinanţării, deoarece nu a primit bani de la Consiliul Judeţean, la fel cum au primit primăriile cu edili UDMR, deşi "suntem şi noi tot o minoritate conlocuitoare care vrem să trăim civilizat".

Primarul din Bratca a propus atribuirea contractelor pentru furnizarea de produse din programul lapte-corn producătorilor locali, fiind aberant ca produsele de patiserie şi lactatele să fie furnizate de o firmă din Galaţi, la o calitate şi preţuri mai mari.

Măsuri pe loc

Notabil e că de-a lungul celor aproape două ore cât a durat reuniunea, deşi poate ar fi existat tentaţia ca în plin electoral să "reiasă" grija guvernanţilor de a "face totul" pentru comunităţile locale, nici prefectul şi nici şefii de deconcentrate nu au stopat întrebările şi criticile reprezentanţilor acestora.

Ba, dimpotrivă, chiar în timpul şedinţei, după ce a fost sesizat de anumite probleme care necesitau rezolvare imediată, atât prefectul, cât şi şefii de deconcentrate au dat telefonic dispoziţii pentru verificarea situaţiilor ce le fuseseră semnalate sau chiar pentru soluţionarea lor. De pildă, adjunctul şefului Poliţiei Bihor, Eugen Boc, a dispus degajarea unui drum judeţean pe care, spunea un consilier local din comuna Şuncuiuş, unii localnici obişnuiesc să depozitele lemne, poate chiar provenite din furturi, inclusiv pe carosabil, punând în pericol siguranţa traficului.

Pentru alte situaţii, oficialii prezenţi au fost nevoiţi să admită că nu au soluţii imediate. De pildă, când primarul din Lugaşu de Jos a reclamat că după modernizarea DN 1 nu s-au reparat şi adus la nivel acostamentele, atât prefectul, cât şi adjunctul şefului Secţiei Judeţene a Drumurilor Naţionale, au recunoscut că acest lucru nici nu se va întâmpla foarte curând, din lipsă de bani. "Dacă v-ar auzi primarii din zona Beiuşului...", a încheiat prefectul, făcând referire la cea mai spinoasă problemă a judeţului, eterna şi fascinanta "reabilitare" a DN 76, unde la finele acestei săptămâni şoferii vor organiza un protest.