Prefectul Claudiu Pop la bilanţ: Anul 2014, marcat de alegeri şi de problema retrocedărilor, plus felicitări pentru Tokes

An încărcat

Probeleme sunt, în schimb, a adăugat prefectul, în ce priveşte restituirile de terenuri agricole şi forestiere, precum şi de clădiri. Motivul? Anul trecut a intrat în vigoare o lege (Legea 165/2013) care impunea suspendarea procesului de restituire până la inventarierea tuturor suprafeţelor şi cererilor de retrocedare legal înregistrate, operaţiuni care au ocupat aproape tot timpul comisiilor locale şi comisiei judeţene.

Potrivit prefectului, în urma centralizării făcute la nivelul judeţului Bihor, în cele 101 unităţi administrativ-teritoriale au fost depuse cereri pentru restituirea a 124.801 hectare de teren agricol şi 23.007 hectare de teren forestier, în condiţiile în care în urma analizelor la nivelul Oficiului de Cadastru a rezultat că ar fi 132.797 hectare de teren agricol şi 62.852 hectare de teren forestier "retrocedabile", adică terenuri nepuse în posesie, puse în posesie dar fără transcrierea titlurilor de proprietate şi terenuri rezultate din hotărâri judecătoreşti definitive.

La nivelul Oradiei, există 522 cereri nesoluţionate (dintr-un total de 579 în întregul judeţ) pentru retrocedarea unor clădiri, dar pentru care cererile sunt incomplete, în sensul că petiţionarii nu au depus şi toate actele doveditoare ale dreptului de proprietate sau drepturilor de moştenire a foştilor proprietari.

Tot ilustrativ pentru activitatea Prefecturii în acest an a fost faptul că prefectul a primit în audienţă 418 persoane, din care 150 cu probleme de interes general, 220 cu reclamaţii la adresa primarilor şi circa 80 cu probleme privind tocmai retrocedările. În 2014, prefectul a primit, de asemenea, opt ambasadori şi consuli, precum şi nouă miniştri ai Guvernului Ponta, în frunte cu premierul, evident în campaniile electorale din primăvară şi din toamnă.

Felicitări pentru Tokes, cu condiţii

În condiţiile în care fostul episcop reformat al Oradiei, acum eurodeputat ales în Ungaria, Laszlo Tokes a anunţat că la împlinirea a 25 de ani de la Revoluţie va arbora în balconul biroului său din strada Jean Clavin, pe lângă steagul secuiesc pus astă-primăvară, şi tricolorul românesc cu stema comunistă decupată, în amintirea zilelor din decembrie 1989, prefectul a ţinut să transmită şi un mesaj public pe această temă.

Astfel, prefectul a spus că vrea să-l felicite pe Tokes, dar a dat de înţeles că o va face numai dacă acesta va arbora drapelul României conform Legii 75/1994 privind însemnele de stat ale României, şi nu fostul steag comunist cu stema decupată. Pop a adăugat, de asemenea, că nu este de acord cu arborarea steagului secuisc, deoarece acesta nu este drapelul unui stat.

"Vreau să-l felicit pe domnul Tokes şi îi cer pe această cale, la 25 de ani de la Revoluţie, să intrăm într-o normalitate şi să respectăm legea, care spune cum se arborează drapelul. Ţinutul Secuiesc nu este un stat, de aceea a şi fost amendat de Primărie", a spus prefectul, amintind de episodul în care Poliţia Locală a notificat Biroul europarlamentarului că dacă "steagul" nu va fi scos din balcon, Tokes riscă o amendă de 50.000 lei, în baza prevederilor referitoare la mijloacele de publicitate nelegale, amplasate fără autorizaţie din partea municipalităţii.

"Eu sper că (n.r. - Laszlo Tokes) va arbora drapelul României, nu cel găurit, sper şi cred că domnia sa va face acest gest pentru a intra în normalitate", a încheiat prefectul Claudiu Pop.