PDL-iştii orădeni, atacuri la Bolojan pe toate fronturile

Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, la sediul partidului, candidaţii PDL pentru Oradea s-au lansat într-un nou atac la adresa primarului Ilie Bolojan.

Cel care a dat tonul a fost candidatul la postul de primar, Mihai Groza, care, aşa cum a făcut-o şi în dezbaterea televizată de luni seară de la TVS, i-a imputat lui Bolojan o varietate de lucruri, de la proiectul construirii unui CET pe gaz până la parcările cu plată şi nerecunoştinţa faţă de miniştrii care au ajutat oraşul.

"Grave erori"

"Realizările de infrastructură nu îi aparţin, dar în schimb refuză să-şi asume gravele erori cum ar fi turbogiraţia şi, în general, excesul de sensuri giratorii. Sensul giratoriu din Nufărul - Apateului rupe unda verde rezultată din propriile studii de circulaţie ale Primăriei, pe axul Nufărul - Republicii", a spus Groza, menţionând că, deşi noua stradă era necesară, se circula pe ea şi prin menţinerea semaforizării.

La fel ca în ultimele apariţii publice, Groza a criticat şi ideea mutării Muzeului în Cetate, dar şi proiectul municipalităţii în ce priveşte construirea unui Aquapark din fonduri europene, aflat deja în implementare, spunând că acesta e "dezavantajos" deoarece 50% din finanţare revine Primăriei Oradea. Candidatul PDL a arătat că municipalitatea ar fi trebuit să încerce un parteneriat public privat cu o companie, cum s-ar fi făcut în Satu Mare, astfel încât 70% din fondurile europene să fie accesate de o firmă privată, iar restul de 30% să fie alocaţi în baza unui parteneriat public privat.

"Apă geotermală vrem"

Groza a pus la dispoziţia jurnaliştilor şi copii după studii efectuate în 1995, care arată că potenţialul de apă geotermală ar acoperi necesarul Oradiei. "Studiile atestă că rezervele exploatabile de căldură geotermală au fost evaluate pe o perioadă de 20 de ani la circa 500.000 de megawaţi oră pe an, adică 430.000 de gigacalorii pe an. La acestea se adăugă sonda nouă din Sântandrei, a firmei Foravex, care asigură 120.000 de gigacalorii pe an, şi sonda de la Borş, cu un potenţial de 200.000 de gigacalorii pe an", a spus Groza, arătând aceasta în contextul în care necesarul Oradiei este "de 606.000 gigacalorii pe an, cu o dezvoltare de 660.000 până anul 2024". "Sunt studii pe care le-am lăsat în primărie", a zis Groza.

"Pentru energie verde, fonduri europene, proiect depus prin Ministerul Mediului, după o lună, maxim două luni de la depuneri se primesc fondurile, şi apa geotermală este energie verde. Deci există posibilităţi de finaţare reale", a susţinut Groza, ca răspuns la întrebarea lui Bolojan despre sursele de venituri privind construirea unui sistem alternativ de încălzire la centrala cu gaz.

Piaţa cu termopane

În aceeaşi conferinţă de presă, secretarul general adjunct al PDL Bihor, Adelina Coste (foto), l-a atacat pe Bolojan pe motiv că nu şi-ar respecta promisiunile din campania din 2008, către pieţari. Ironizând sloganul de campanie lui Bolojan, "Faptele fac diferenţa", Coste a enumerat problemele de care s-au plâns comercianţii.

"Spicuind din solicitările dânşilor, am reţinut câteva puncte: lipsa copertinei şi suplinirea ei prin acele improvizaţii care dăunează din punct de vedere estetic, dar care dăunează şi la sănătatea cumpărătorilor. Mă refer la domnii care sunteţi mai înalţi şi care mergeţi la cumpărături în Piaţa Cetate, ştiţi ce pericole sunt", a spus ea.

Coste a mai reclamat şi subdimensionarea grupurilor sanitare, mizeria din ele, "lipsa sistemului minimal de ventilaţie la bazar" şi faptul că pieţarii nu au un loc în care să îşi depoziteze în condiţii optime marfa rămasă de pe o zi pe alta. "În urma descinderilor, am constatat că singurele investiţii existente sunt chioşcurile de termopan ale domnului director Cosma (Romulus Cosma - n.r.), primul director numit de către administraţia locală şi de fapt pariul pierdut de către domnul Bolojan în acest mandat", a spus Coste.

Parcare pentru studenţi

La rândul său, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PDL Bihor, Bogdan Manafu (foto), a imputat administraţiei locale faptul că studenţii nu au nici acum o casă de cultură în care să îşi desfăşoare activităţile şi faptul că li se cere să plătească parcarea dacă vin cu maşinile la cursuri.

"După cum bine ştiţi, în zona facultăţilor au fost introduse peste noapte parcometre şi trasate ba linii albe, ba galbene, lucru care este frustrant şi îi preocupă foarte mult pe studenţi. Sudenţii vin la facultate să înveţe, nu să se gândească cât mai au de plată şi din două în două ore să iasă de la cursuri pentru a plăti parcarea", a spus Manafu, arătând că astfel municipalitatea îi descurajează pe tinerii fiindcă "le îngrădeşte dreptul de a învăţa". Soluţia: pentru studenţi, autoritatea locală să emită un card special, cu gratuităţi şi reduceri.

Manafu s-a folosit în atacurile la adresa actualei administraţii şi de una din dezvăluirile BIHOREANULUI, care a arătat că, după ce fostul rector Doru Maghiar a închiriat dubios cantina Universităţii unui fost consilier judeţean care a trecut şi pe la PSD, dar şi pe la PDL, Ştefan Dulău, profesorii şi studenţii nu mai au unde să mănânce: "Am o rugăminte pentru membrii partidelor care fac parte din USL: să facă lobby către persoana care deţine cantina, deoarece această cantină s-a transformat în loc de pomeni şi de nunţi. Studenţii ar trebui să aibă parte de o masă bună şi de preţuri relativ scăzute. Din păcate nu se întâmplă".

Ştrandul cu bucluc

În aceeaşi conferinţă de presă şi-a făcut apariţia şi primarul oraşului Marghita, Dorel Talpoş (foto), care a ţinut să dea replica ministrului Dezvoltării, Eduard Hellvig, care a sosit în weekend în Bihor şi a confirmat ceea ce BIHOREANUL a scris: că ştrandul realizat în Marghita din fonduri europene nu are canalizare. Atât Hellvig, cât şi Dumitru Voloşeniuc, preşedintele Consiliului Judeţean, au criticat drumul care duce spre ştrand, care se află într-o zonă izolată, iar Voloşeniuc, a spus că, mai mult, este nevoie să treci prin curtea cuiva ca să ajungi la el.

Talpoş a insinuat că cei doi liberali ar fi făcut acele declaraţii din motive de campanie electorală, de vreme ce nici măcar nu l-au anunţat de vizită, şi nici nu au trecut pe la Primărie să verifice actele. În plus, a arătat că terenul pe care a fost amplasat ştrandul aparţine unei foste unităţi militare, nicidecum unei persoane fizice, şi a spus că introducerea canalizării la ştrand va fi făcută în etapa a doua a proiectului. Primarul a explicat că drumurile nu au fost cuprinse în proiectul de modernizare a ştrandului, dar reabilitarea lor este vizată de un alt proiect european, distinct. În plus, a afirmat el, deşi au existat controale, inclusiv de la Curtea de Conturi sau Prefectură, nimeni n-ar fi găsit vreo neregulă în ce priveşte ştrandul.

"Acum vin tot felul de acuze, ba că nu e bine poziţionat, ba că nu îl mediatizăm. Este un proiect benefic pentru municipiul Marghita, nu pentru primarul Talpoş şi pentru PDL. Şi chiar m-aş bucura dacă domnul ministru ar continua mai departe exemplul dat de alţi miniştri, care au ales să sprijine Oradea şi Marghita", a mai zis Talpoş.