URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 04 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum ceva ani s-a făcut o analiză a calificării pe care o aveau slujbașii CNAIR, pentru că lumea era intrigată de ce nu se mișcă lucrurile în atât de sensibilul domeniu al construirii de autostrăzi. S-a constatat că mare parte dintre cei care luau salariile pe acolo erau ori absolvenți de teologie, ori profesori de română.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Vă mai amintiți bancul care circulă tot la patru ani, cu alegerile care în România se fac doar pentru a stabili cu cine guvernează UDMR? În Bihor e pe cale să apară altul: alegerile se fac ca să se știe pe cine a bătut Bolojan.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 18 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în 10 zile de la publicare o lege care modifică condițiile în care se pot organiza jocuri de noroc în România. Legea nouă instituie restricții severe și sancțiuni contravenționale foarte mari pentru nerespectarea prevederilor legale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
22 Octombrie 2017, 15:22

Oradea ieri, Oradea azi: Cum s-a transformat, peste ani, cartierul păsărilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1887. Cartierul păsărilor

Străzile aflate între Calea Aradului şi fosta platformă industrială Înfrăţirea au o poveste aparte. Această parte a oraşului s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea ca o zonă periferică, destinată în special activităţilor manufacturiere. Pe o hartă din 1887, acest perimetru apare cu numele Külváros, adică Suburbie.

În acel moment, cartierul avea deja câteva zeci de case, în marea lor majoritate construite din chirpici, cu străzi de pământ, având trasee neregulate. După toate probabilităţile, doar arterele principale ce mărgineau cartierul erau pietruite.

La nord, unde mai târziu s-a dezvoltat întreprinderea Înfrăţirea, se ţineau târgurile de cai şi de vaci, dar exista şi un cimitir. Locul lor a fost luat, în jurul anului 1900, de o turnătorie şi câteva ateliere de prelucrare a metalului. Spre sud erau cazarme militare. Un aspect interesant al cartierului a fost legat de denumirile date străzilor, cu specific... păsăresc. Astfel, pe hărţile vechi pot fi descoperite străzile Păunului, Fazanilor, Lebedei, Uliului, Şoimilor, Rândunicii, Porumbeilor, motiv pentru care, în mentalul colectiv, cartierul a fost botezat Madártelep, adică Ţinutul Păsărilor.

2017. Modernizare şi dezvoltare

În perioada postbelică, în această zonă a fost dezvoltată o platformă industrială ale cărei principale ancore erau întreprinderea chimică Sinteza şi cea de maşini-unelte Înfrăţirea. De asemenea, cartierul de case a intrat în vizorul autorităţilor, pentru sistematizare şi transformare dintr-o zonă cu aspect rural şi lipsită de utilităţi într-una de blocuri. Proiectul de sistematizare a fost gândit în patru etape, la finalul cărora cartierul urma să fie complet demolat.

Procesul a început în 1988, dar nu a fost realizat decât parţial, aşa că în zilele noastre mai pot fi găsite câteva străduţe cu case vechi lângă cvartalele de blocuri. După 1989, în zonă au apărut şi biserici, grădiniţe, ba chiar şi hoteluri.

Procesul de regenerare urbană a fostei platforme industriale, în mod greşit ridicată acolo, stimulează acum edificarea de noi construcţii pe străzile redenumite Xenopol şi Henri Coandă. Gradul de urbanizare şi nivelul de viaţă al cartierului au crescut şi prin investiţiile făcute de Primărie în asfaltarea străzilor şi schimbarea reţelelor de termoficare. Unele dintre străzile "păsăreşti", precum Lebedei, Păunului, Porumbelului, şi-au păstrat numele.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.65 RON
  • 1 EUR = 4.9764 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON