Închis pentru 4 ani, ex-judecătorul Mircea Puşcaş a fost condamnat din nou la 5 ani pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat, marţi, în cel de-al treilea proces pornit în 2013 de procurorii DNA Oradea pe numele lui Mircea Puşcaş, ex- judecător al Curţii de Apel Oradea.

Este vorba despre dosarul în care procurorii DNA îl acuză pe fostul magistrat că, în cursul lunii septembrie 2012, a pretins de la doi traficanţi de ţigări, Petru Cocian şi Mihai Halas, 40.000 euro, pentru ca, în schimb, să pronunţe o soluţie favorabilă într-un dosar penal aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea şi în care aceştia fuseseră condamnaţi de Tribunalul Satu Mare la pedepse privative de libertate.

Şpagă în maşină

Iniţial, judecătorul le-a cerut celor doi ca, prin intermediul omului de afaceri Mihăiţă Teleptean, să cumpere de la cumnatul său un autoturism marca BMW la un preţ mai mare cu aproximativ 10.000 euro decât preţul real al maşinii. Tranzacţia nu s-a perfectat, iar magistratul le-ar fi pretins celor doi 40.000 euro pentru soluţia pe care urma să o pronunţe, câte 20.000 euro de la fiecare.

Din total, Halas i-ar fi dat lui Teleptean 10.000 euro prin intermediul omului de afaceri maramureşan Mihai Ioan-Adrian, însă ulterior banii au fost restituiţi, urmând ca, potrivit unei înţelegeri între inculpaţi, toţi banii să fie daţi, prin intermediari, după pronunţarea, în apel, a unei decizii favorabile.

În final, însă, magistratul nu a reuşit să ducă “afacerea” până la capăt, fiind reţinut în ianuarie 2013 de procurorii DNA pentru o altă faptă de corupţie, suspendat din funcţie iar ulterior exclus din magistratură.

Condamnări cu executare

Dosarul legat de mita pe care Puşcaş ar fi cerut-o de la traficanţii de ţigări a fost trimis în faţa instanţei în septembrie 2013. În acest caz, lui Puşcaş procurorii au reţinut infracţiunea de luare de mită, Petru Cocian şi Mihai Halas au fost inculpaţi pentru trafic de influenţă, dare de mită şi compărare de influenţă. Totodată, au fost trimişi în judecată şi cei doi oameni de afaceri care au intermediat mita, maramureşanul Ioan Adrian Mihai, acuzat de complicitate la trafic de influenţă, respectiv orădeanul Mihăiţă Teleptean, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la dare de mită şi complicitate la luare de mită.

În urma procesului care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, instanţa a dispus, marţi, condamnarea lui Puşcaş la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, la care după ce a contopit pedeapsa pe care fostul magistrat o ispăşeşte deja, instanţa a adăugat un spor de 6 luni, urmând ca în final, acesta să execute în total 5 ani de detenţie.

La rândul lor, traficanţii Cocian şi Halas au încasat câte 6 ani închisoare. Cum Halas mai are o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare într-un alt dosar, instanţa a decis ca pedeapsa respectivă să fie adăugată la cea de 6 ani şi, ca urmare, acesta să execute 9 ani de detenţie.

Intermediarii mitei au fost condamnaţi tot la detenţie: afaceristul Mihai Ioan Adrian a primit o pedeapsă de 2 ani de detenţie, iar Teleptean a fost condamnat la 3 ani şi 2 luni de închisoare.

Hotărârea Curţii de Apel Cluj nu este definitivă. Ea poate fi atacată, cu apel, care se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

După gratii

După cum se ştie, pe 10 noiembrie 2015, ex-judecătorul Mircea Puşcaş a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare în regim de detenţie tot într-un dosar al procurorilor DNA Oradea, fiind acuzat că, în cursul anului 2009, ca judecător la Tribunalul Bihor, a pretins şi primit 1.500 de euro de la Ştefan Balla, un personaj cunoscut în zona Marghitei, profilat pe comerţ cu cereale, combustibil şi transporturi, care era judecat pentru evaziune fiscală. În schimbul banilor, magistratul i-a promis individului că va interveni pe lângă colegii judecători ca să pronunţe o pedeapsă cu suspendare condiţionată atât la judecata în fond, cât şi în căile de atac.

De asemenea, în cursul anului 2011, Mircea Puşcaş, devenit între timp judecător la Curtea de Apel Oradea, a pretins de la acelaşi Balla, prin intermediul lui Marcel Piştuca, un prieten de-al său din Marghita, 50.000 de euro ca să intervină pe lângă judecători din cadrul Curţii şi să-i determine să-l achite pe afacerist într-o altă cauză în care era judecat pentru lipsire de libertate în mod ilegal şi lovire.