Cincinalul lui Bolojan: Oradea ţinteşte o creştere economică anuală de 5%, aproape dublă faţă de media naţională

Un banc absurd din perioada comunistă spunea că membrii de partid îşi îndeplinesc întocmai şi la timp planul cincinal chiar dacă sunt nevoiţi să muncească la el 15 ani. Nu că ar fi primarul Ilie Bolojan dictatorul Nicolae Ceauşescu, dar strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2015-2020 cam aduce cu povestea comunistă.

Pentru următoarea perioadă de dezvoltare, oraşul îşi propune investiţii de 690 milioane euro în infrastructura grea, turism, industrie şi sănătate. Adică de 12 ori bugetul de venituri proprii al oraşului!

Strategia, varianta finală…

Pritocită de Asociaţia Zona Metropolitană Oradea la sfârşitul anului trecut şi lansată în dezbatere publică în ianuarie, strategia de dezvoltare a oraşului pe următorii 5 ani a declanşat discuţii aprinse. Documentul, prezentat atunci sub forma unei ciorne, recicla proiecte mai vechi, în baza unor statistici expirate în 2013. Gros de peste 100 de pagini, materialul şi-a atras rapid criticile reprezentanţilor PSD, care au reproşat autorilor că au omis instituţii fundamentale ca Universitatea, dar şi ale consilierilor UDMR, care au arătat că documentul nu face nicio referire la domenii importante precum sportul.

Responsabilii au înghiţit în sec, au notat toate propunerile, au actualizat cifrele cu date oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, iar săptămâna aceasta vor supune dezbaterii Consiliului Local varianta finală a documentului. "În timpul dezbaterilor au fost făcute peste 100 de propuneri noi, din care în final am reţinut 46", spune directorul ZMO, Adrian Foghiş (foto). Chiar şi aşa, valoarea totală a proiectelor este ameţitoare…

Cât pentru 12 ani

Noua listă de obiective a oraşului pentru perioada 2015-2020 cuprinde proiecte în valoare totală de 690 milioane euro. Spre exemplu, numai construirea centurii metropolitane, lungi de 26 kilometri, care va ocoli Oradea, peste câmpuri, legând Oşorheiul, Sînmartinul şi Nojoridul până pe Calea Sântandreiului, este o investiţie estimată la 136 milioane euro. Ca să nu rămână drumul neterminat, la această sumă se adaugă alte 85 milioane euro ce vor fi cheltuite pe amenajarea a 8 kilometri de şosea meniţi să lege acelaşi sens giratoriu de viitoarea autostradă Transilvania, cu trecere peste Crişul Repede pe un pod în dreptul sediului Frigoexpres din Calea Borşului.

Primarul Ilie Bolojan precizează că, deşi incluse în strategie, aceste proiecte nu vor fi plătite de Oradea. Nici nu ar avea cum, pentru că depăşesc cu mult bugetul şi limita administrativă a municipiului. "Să nu amestecăm mere cu pere. Şoseaua de centură ar urma să fie finanţată cu fonduri europene prin POS Transport. Va fi un drum naţional, chiar dacă îndeplineşte şi un important rol local", explică primarul.

Bolojan spune că oraşul se va implica cu tot ce poate în promovarea investiţiei. Mai puţin cu fonduri, pentru că nu are de unde. "Disponibilitatea noastră pentru cofinanţarea de proiecte în următorul ciclu bugetar se ridică undeva la 250 milioane euro", arată edilul.

Teme de casă pentru 2020

Obiectivele prioritare ale Oradiei pentru următorii 5 ani sunt creşterea competitivităţii economice, lucru facilitat de unirea cu comuna Sînmartin, îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri şi alte utilităţi, creşterea calităţii vieţii prin amenajarea de parcuri, piste pentru biciclişti şi organizarea de evenimente, reabilitarea clădirilor istorice în vederea promovării ca obiective turistice şi îmbunătăţirea serviciilor publice, indiferent că este vorba de alimentarea cu apă sau obţinerea unui aviz de la Primărie.

Astfel, în fruntea listei se numără construcţia unui aquapark între Băile Felix şi 1 Mai, investiţie estimată la 50 milioane euro, şi introducerea unui tram-tren pe ruta Oradea - Felix, extinderea liniei de tramvai până la Parcul Industrial din Şoseaua Borşului şi din Calea Aradului la Universitate şi apoi la depoul din Cantemir (40 milioane euro). Primăria mai vrea să atragă fonduri europene pentru modernizarea a 40 de străzi (30 milioane euro), transformarea Pieţei Gojdu în zonă pietonală prin mutarea traficului auto în subteran de la actuala turbogiraţie până în dreptul Oradea Plaza (19 milioane euro), reabilitarea Primăriei, Casei Darvas La Roche, Liceului Mihai Eminescu şi Palatului Vulturul Negru (16 milioane euro).

Pe lista de obiective se mai numără, chiar dacă fără o estimare a costurilor, amenajarea încă unui campus şcolar, a unei baze sportive şi a unui parc ştiinţific în parteneriat cu Universitatea, plus reabilitarea tuturor terenurilor de sport de la şcolile orădene.

Testul IT

După ani de zile în care principalele motoare economice ale oraşului au fost lohn-ul şi comerţul, ambele activităţi cu valoare adăugată mică, deci şi cu joburi prost plătite, municipalitatea încearcă în premieră stimularea domeniilor de vârf, precum industria IT.

"Am avut deja discuţii preliminare şi vom pune la dispoziţia unui grup de firme de profil o clădire din centrul oraşului. Firmele vor asigura reabilitarea şi dotarea imobilului prin intermediul unui proiect european, după care, la sfârşitul lucrărilor, îl vor folosi pentru conferinţe, cursuri şi tot ce au nevoie", spune city-manager-ul Eduard Florea (foto).

Potrivit administratorului public, clădirea ar putea funcţiona, chiar dacă nu neapărat ca sediu pentru start-up-uri în domeniu, măcar ca pol de competenţă de unde antreprenorii vor putea să obţină gratuit consultanţă sau servicii de contabilitate. "Astfel, degrevaţi de formalităţile birocratice, aceştia se vor putea concentra mai mult pe latura creativă care ţine de specificul afacerii", spune Florea.

Nu e mult, dar e ceva în plus, întregind cea mai ambiţioasă strategie de dezvoltare a oraşului de după căderea comunismului. Numai de s-ar şi materializa...

VENITURI PESTE MEDIE
Obligaţi la creştere

Primăria este obligată să îşi crească veniturile dacă vrea să se implice în toate proiectele enumerate. Dacă se poate, fără să majoreze taxele şi impozitele. Drept urmare, economiştii municipalităţii şi-au fixat o ţintă de creştere economică de 5% pe an, aproape de două ori mai mare decât media naţională. "Pare îndrăzneţ, dar este un obiectiv realist. În ultima perioadă, veniturile oraşului din impozitul pe venitul global au crescut în fiecare an cu 6%-8%. Cu măsurile potrivite, această creştere se va menţine în continuare", spune city-managerul Eduard Florea.

Prima măsură pentru întărirea capacităţii financiare a oraşului o va constitui unificarea cu comuna Sînmartin, pe considerentul că mai multe domenii de activitate, mai mulţi angajaţi şi mai multe terenuri pentru investiţii înseamnă un potenţial de creştere mai mare. Pentru că până la urmă banul la ban trage...