URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 19 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
S-au făcut multe investiții în Oradea, dar cred că de departe cea mai importantă este centura care ne va lega de mult dorita Autostradă Transilvania - A3. Guvernul a dat o hotărâre în acest sens, CNAIR are acum toate actele, așa că se poate ocupa de lansarea licitației, iar banii de la UE sunt asigurați. Oare ce ar trebui să mai intervină ca această centură să nu se facă?
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
La grădiniţă, visăm la bulinele colorate - alea negre sunt rele, cele colorate viu sunt bune, semn de apreciere. După ce mai creştem, apar diplomele. Şi primim câte nu putem duce - pentru că am participat la un curs de 3 ore, pentru că am ieşit penultimii la un concurs de atletism, pentru că la o seară de dans n-am călcat pe nimeni pe picioare sau pentru că am terminat facultatea, chiar dacă n-am susţinut licenţa. E o aşa inflaţie de diplome, încât, la 14 ani, dacă nu ai cel puţin 50 de bucăţi pe etajeră te poţi considera pierdut definitiv pe calea ratării.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat din cauza standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca un criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată. Boala se caracterizează prin anomalii metabolice şi prin complicaţii tardive ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
06 Martie 2019, 08:07

Ţiriac, "vânătorul" de păduri: Magnatul Ion Ţiriac vrea să se înstăpânească pe domeniul de la Balc până în anul 2054

Ţiriac, 'vânătorul' de păduri: Magnatul Ion Ţiriac vrea să se înstăpânească pe domeniul de la Balc până în anul 2054 SUB CHEIE. Protejat de un gard electrificat şi păzit permanent, domeniul cinegetic de la Balc, întins pe 1036,1 hectare, îşi deschide porţile o singură dată pe an, cu ocazia celebrelor partide de vânătoare organizate de Ion Ţiriac exclusiv pentru amicii miliardari
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Unul dintre cele mai faimoase fonduri de vânătoare ale lui Nicolae Ceauşescu înainte de 1989, iar în ultimii ani destinaţie pentru influenţi oameni de afaceri din Europa, domeniul de la Balc este, de peste trei ani, motiv de dispută între Direcţia Silvică Bihor şi miliardarul Ion Ţiriac.

Miza sunt cele 1036,1 hectare de pădure pe care Wild Boar Club, firma controlată de Ţiriac, le-a închiriat în 2005 de la Direcţia Silvică, în baza unui contract pe care silvicultorii îl consideră reziliat din 2015, dar despre care magnatul susţine că ar fi valabil până în 2054.

BIHOREANUL vă prezintă amănuntele unui război purtat de cel mai bogat român împotriva statului, dar şi cum Ţiriac a ajuns din reclamant pârât, pentru pagube de 1,7 milioane lei provocate de mistreţii săi!

Contract cu dichis

Ion Ţiriac s-a înstăpânit pe complexul din Balc în 2002. Iniţial, întregul domeniu i-a fost concesionat printr-un controversat contract semnat la acea vreme cu oficialii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Sălaj. Ulterior, clădirile au intrat definitiv în proprietatea sa, rămânând să achite taxe de concesiune doar pentru terenul de sub ele, de 8,8 hectare, la care s-au adăugat 1.157 hectare de fond forestier primite cu chirie de la Direcţia Silvică, în urma unei licitaţii din august 2005. Contractul de închiriere a fost semnat pe 30 august 2005 cu Wild Boar Club SRL, firmă deţinută de două offshore-uri controlate de Ţiriac, actul având o valabilitate de 10 ani, dar cu o clauză cu dichis, potrivit căreia, dacă locatarul nu solicita altfel, se prelungea automat până la 49 de ani.

Ulterior, în 2008, din pricina unor retrocedări, suprafaţa închiriată s-a diminuat la 1.036,1 hectare de pădure, dar contractul a continuat. Pe 11 iunie 2015, deci cu două luni înainte de expirarea celor 10 ani, Direcţia Silvică Bihor a comunicat societăţii Wild Boar Club că le vrea înapoi. Silvicultorii argumentau că reglementările legale din momentul încheierii actului s-au modificat. Potrivit Codului silvic intrat în vigoare în 2008, Romsilva nu mai putea concesiona fondul forestier din proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor aferente activelor vândute. Or, cele peste 1.000 hectare închiriate nu se încadrau în această situaţie.

De altfel, curând, pe 29 iulie 2015, Consiliul de administraţie al Romsilva lua hotărârea de a nu prelungi niciunul din cele patru contracte de închiriere a fondului forestier din proprietatea statului, aferente celor patru complexuri cinegetice din ţară.

Unii hăis, alţii cia!

Ţiriac voia însă continuarea contractului. Aşa că, pe 28 august 2015, Wild Boar Club a dat în judecată Romsilva şi Direcţia Silvică Bihor, cerând instanţei să le oblige să îşi "execute obligaţiile asumate", adică să se abţină "de la orice act care ar putea tulbura reclamantei liniştita folosinţă pe toată durata contractului", deci până la expirarea celor 49 de ani.

Potrivit avocaţilor firmei, "contractul prevede în mod neechivoc că numai societatea Wild Boar Club avea dreptul să decidă încetarea sa înainte de expirarea termenului de 49 ani, şi anume după 10 ani", iar modificările legislative invocate de Romsilva "nu sunt aplicabile contractului", deoarece acesta a fost încheiat înainte şi "oricum, legea nu poate fi aplicată retroactiv".

În procesul început la Tribunalul Bucureşti şi declinat apoi Tribunalului Bihor, Direcţia Silvică a formulat, la rându-i, o aşa numită cerere reconvenţională (procedură prin care pârâtul enunţă propriile pretenţii împotriva reclamantului), solicitând să se constate "încetarea de drept a contractului de închiriere", precum şi obligarea firmei să predea terenurile "în starea existentă anterior înfiinţării complexului".

Suspendat

Dezbaterile nu s-au încheiat nici azi, fiind suspendate în 2017. Motivul? Avocaţii lui Ţiriac au deschis un nou front de luptă, la Curtea de Apel Bucureşti, unde au cerut punctual anularea hotărârii Romsilva din 29 iulie 2015 privind cele patru complexuri din ţară.

Acest proces a fost pierdut de Ţiriac în aprilie 2017, când judecătorii au statuat că Romsilva acţionase corect, folosindu-şi "dreptul conferit de dispoziţiile legale în vigoare", atunci când a decis să nu prelungească închirierile. Soluţia, însă, a fost atacată de firma magnatului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai cărei magistraţi nu s-au grăbit să soluţioneze dosarul înregistrat în iulie 2017, fixând termen de judecată abia pentru octombrie 2019. Ca atare, până la soluţionarea definitivă a diferendului, procesul de la Oradea rămâne suspendat.

"Vânătoare" de despăgubiri

Războiul nu s-a oprit aici. Pe 23 mai 2016, Wild Boar Club a dat din nou în judecată Romsilva şi Direcţia Silvică Bihor, pentru a treia oară, de astă dată cerând despăgubiri pentru cazul în care instanţa le va da dreptate silvicultorilor. Suma cerută este uriaşă, 17 milioane de lei, şi ar reprezenta profitul nerealizat pentru perioada 2015 - 2054, la care se adaugă 1,46 milioane euro, valoarea investiţiilor făcute de Ţiriac în complexul de vânătoare.  

Început la Curtea de Apel Bucureşti, procesul a fost trimis spre judecare tot la Tribunalul Bihor, unde în august 2018 reprezentanţii Direcţiei Silvice au replicat cu o acţiune similară, solicitând daune pentru ocuparea abuzivă a terenului şi pentru pagubele provocate de mistreţi.

"Terenurile în discuţie nu au fost predate subscrisei, din 1 septembrie 2015 pârâta exercitând abuziv folosinţa acestora", arată silvicultorii, care se plâng că numărul excesiv al mistreţilor a distrus seminţişul, iar ei nu au mai putut efectua lucrările de regenerare prevăzute în amenajamentul silvic în perioada 2016-2018. Valoarea pagubei: 1.763.521 lei.

În aşteptare

Şi acest proces, al cărui prim termen de judecată s-a consumat pe 22 ianuarie 2019, a fost suspendat, până la soluţionarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Înaltei Curţi.

Contactat de BIHOREANUL pentru a-şi exprima poziţia privind despăgubirile cerute pentru pagubele provocate de mistreţi în pădurile statului, administratorul Wild Boar Club, Teodor Dorcescu, s-a rezumat să confirme doar existenţa proceselor: "Întrucât aceste aspecte fac obiectul unor litigii în curs, societatea nu poate face comentarii şi nu poate oferi detalii suplimentare. Societatea noastră rămâne în aşteptarea soluţionării situaţiei litigioase".

şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian JurcăuLa fel a procedat şi şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian Jurcău (foto), completând însă că în perioada suspendării proceselor apar noi probleme. "Direcţia Silvică Bihor a avut o serie de litigii pe seama distrugerilor provocate de vânat şi înainte, pe perioada derulării contractului. Firma a şi fost obligată să plătească daune, apoi s-au stabilit obligaţii de ambele părţi pentru a proteja plantaţiile. Dar din 2015, când s-a stabilit că nu se mai prelungeşte închirierea şi au început noile litigii, nu s-a mai făcut nimic. Până nu se finalizează, nu putem face nimic, nici măcar să stopăm stricăciunile", spune Jurcău.

Cert e că, dacă instanţele de judecată vor da dreptate silvicultorilor, Ţiriac va fi obligat să-şi scoată gardul din jurul celor peste 1.000 hectare de pădure şi să-şi strângă vânatul exclusiv pe cele 8,8 hectare din jurul cabanei. Ori, poate, se va muta cu totul la Ersig, în judeţul Caraş-Severin, pe domeniul cinegetic de 700 hectare achiziţionat în 2016. Situaţie în care, pentru localnicii din Balc, celebrele partide la care au participat ca simpli gonaci pentru milionarii Europei vor rămâne... simple poveşti vânătoreşti.


TRADIŢIE
Un weekend pe an

Partidele de vânătoare organizate în fiecare an începând din 2005 pe domeniul de la Balc au stârnit numeroase proteste ale ecologiştilor care acuză măcelărirea a sute de exemplare de mistreţi la fiecare "ediţie", dar şi interesul mass-media, dat fiind faptul că printre invitaţii magnatului român s-au numărat vedete precum Wolfgang Porsche, proprietarul companiei cu acelaşi nume, designerul Stefano Ricci, bancherul Volker Schmidt (din grupul Allianz), cel mai bogat ungur, Sandor Csanyi, preşedintele OTP Bank, germanul Klaus Mangold, fost preşedinte al Chrysler-Daimler, Alfred Baumhauer, fabricant Cartier, şi alţii. Singurul an în care vânătoarea nu s-a organizat în Bihor a fost 2017, când Ţiriac a decis să mute evenimentul pe domeniul din Ersig.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2241 RON
  • 1 EUR = 4.7249 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON