Restanţieri de milioane: Orădenii vor plăti cel puţin 3,5 milioane de euro pentru proiectele întârziate ale Primăriei

Pentru a închide proiectele europene până la sfârşitul anului municipalitatea ar avea de cheltuit 869.000 euro pe zi. Greu spre imposibil! Calculele BIHOREANULUI arată că orădenii vor plăti anul viitor 3,5 milioane euro pentru a finaliza lucrările restante din 2015. Dacă nu mai mult!

"Vom inventaria în săptămânile următoare proiectele cu risc de nefinalizare şi vom cere Consiliului Local, în noiembrie, să aprobe închiderea acestora din bugetul local pe 2016", spune primarul Ilie Bolojan. Adică, din banii orădenilor...

La mila vremii...

Regula proiectelor europene e simplă: lucrările executate până la 31 decembrie se decontează din fonduri comunitare, iar cele restante le plăteşte beneficiarul. Din cele 169 milioane euro puse la dispoziţia municipalităţii de finanţatorul european, cel puţin 53 milioane euro aşteaptă încă să fie puse în operă. Mai bine de jumătate din cele 25 proiecte cu finanţare europeană derulate anul acesta sunt încă în lucru. Stadiul de implementare variază între 58% pentru pasajul suprateran pe care şoseaua de centură traversează DN 79 în Calea Aradului şi 93% în cazul reabilitării celor 17,5 kilometri de reţele de termoficare.

Constructorii au doar două luni să închidă şantierele, aşa că reprezentanţii municipalităţii au ajuns să se roage pentru vreme bună. "Depindem de starea vremii în foarte multe lucrări, de la placări cu gresie şi faianţă la asfaltări, amenajări de alei şi plantări", spune viceprimarul Mircea Mălan. Şi iarna se apropie...

La anu’!

Potrivit inventarului făcut de BIHOREANUL, două proiecte vor fi în mod cert finalizate abia anul viitor, pe banii orădenilor. Consiliul Local a aprobat încă din octombrie amânarea pentru 2016 a finalizării lucrărilor la pasajul Vulturul Negru. După rezilierea contractului cu Marconst, care a realizat prost lucrările la pavaj, şi două licitaţii ratate pentru găsirea altui constructor, municipalitatea a schimbat soluţia tehnică, de pe mozaic pe marmură. Lucrările vor fi licitate luna aceasta pentru a fi demarate în 2016, imediat ce Constructorul Sălard va termina reabilitarea pereţilor şi a cupolei. Pentru a îndulci hapul, Mălan spune că tot răul e spre bine. "Dacă la mozaic contribuţia oraşului era de 300.000 euro, marmura ne va costa doar 250.000 euro", zice edilul.

Dar ăsta este doar începutul. Cum municipalitatea nu a obţinut, nici la un an după începerea lucrărilor, avizul Ministerului Transporturilor pentru a trece prin depoul CFR, drumul expres care leagă podurile Constantin Prezan şi Teodor Neş sfârşeşte acum într-un zid din capătul străzii Ecaterina Teodoroiu. Aşa că ultimii 660 metri, estimaţi la 650.000 euro, vor fi terminaţi anul viitor din fondurile bugetului local.

"Ca să nu pierdem banii, vom cere acceptul să decontăm în cadrul acestui tronson lucrări deja executate pe banii oraşului la reabilitarea străzii Făcliei sau reţelele de pe traseu", spune viceprimarul. E greu de crezut însă că finanţatorul va accepta "substituirea" lucrărilor şi catalogarea drept "drum rapid" a unei şosele în pantă, care şerpuieşte la pas pe străzi înguste precum Constanţei, Depoului şi Izvorului. Şi n-ar fi exclus să ceară banii înapoi...

Întârzieri pe linie

De fapt, cu excepţia lucrărilor la Cetate şi la Parcul Industrial Eurobusiness, toate proiectele mari au probleme. Începută cu întârziere din cauza reproiectării, construirea noului CET pe gaz, finalizată în proporţie de 85%, se va termina abia anul viitor. "Cam 10% din lucrări s-ar putea să rămână pe 2016", spune şeful de şantier, Liviu Vereha. Testarea centralei, spre exemplu, estimată la 1 milion de euro, a fost deja programată pe ianuarie, aşa că va fi suportată din bugetul local.

La fel, oraşul va plăti alţi 800.000 euro pentru închiderea lucrărilor la campusul şcolar Partenie Cosma. "Finanţarea s-a semnat târziu, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în februarie, aşa că există o întârziere", spune Marius Moş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională.

Proiecte cu risc

Într-o situaţie similară este aquaparcul Nymphaea, finalizat în proporţie de numai 65%, după ce lucrările au început abia în februarie. "Avem o întârziere de două săptămâni faţă de grafic", recunoaşte Moş. În cazul unei ierni ploioase, constructorul va trebui să amâne pentru 2016 lucrări de 400.000 euro, de la placarea aleilor cu marmură şi faianţă la plantări de arbori şi gazon.

Asta dacă nu cumva, în urma verificărilor în teren, dispuse în urma dezvăluirilor făcute de BIHOREANUL, finanţatorul va constata că firma maghiară KESZ a înlocuit materialele din caietul de sarcini cu altele, mai ieftine, ca să-şi mărească profitul, şi va cere returnarea banilor. "Ca să nu rămânem cu sume mari de decontat în 2016 i-am cerut constructorului să aducă în şantier, în custodie, toate materialele, să le putem plăti din bani europeni, chiar dacă lucrările efective vor fi făcute ceva mai târziu", spune Moş.

Tot cu întârziere e de aşteptat să se încheie şi reabilitarea pasajului suprateran peste DN 79 din Calea Aradului. Constructorul a dat deja de înţeles municipalităţii că în caz de răcire bruscă a vremii asfaltarea podului ar putea fi amânată pentru anul viitor. La fel, o parte din reabilitarea termică a celor 30 de blocuri licitate cu întârziere, în vară, ar putea fi împinse pe anul viitor, fiindcă furnizorii de termopan nu fac faţă cererii fără precedent. Amenajările peisagistice de la Ciuperca riscă, de asemenea, să intre pe bugetul local, deoarece nu se poate planta gazon în noroi.

Buni de plată

Cap la cap, 3,5 milioane euro, reprezentând o treime din bugetul de investiţii al oraşului pe anul viitor, ar putea fi înghiţite de restanţele din 2015. Reprezentanţii DMPFI spun că suma reală ar fi mai mică, pentru că include şi cofinanţarea datorată de oraş, în vreme ce finanţiştii municipalităţii se tem că va fi mai mare, căci nu cuprinde cheltuielile neprevăzute. Cert e că în decembrie Primăria va lua o linie de credit de 22,5 milioane euro, din care va face trageri doar la nevoie, pentru a elimina riscul unui blocaj financiar.

"A trebuit să ne luăm măsuri de siguranţă. Pe lângă lucrările rămase de executat, nu ştim ce corecţii financiare vor fi pe proiecte sau ce situaţii neprevăzute pot apărea", afirmă city managerul Eduard Florea, considerând că e de preferat ca oraşul să fie pregătit pentru ce este mai rău decât s-o păţească efectiv. Situaţie în care n-ar fi ajuns dacă Primăria ar fi lansat proiectele din timp şi n-ar fi lăsat lucrările pe ultima clipă. Cu riscul să le plătească orădenii...

"Nu se pune problema să avem un proiect care să nu poată fi închis până la jumătatea anului 2016 şi să trebuiască să returnăm toţi banii finanţatorului european"

Ilie Bolojan

MODELUL CAO
Să plătească UE!

Confruntat cu perspectiva ca bugetul oraşului pe 2016 să suporte plata unor lucrări ce puteau fi acoperite din fonduri UE, primarul Ilie Bolojan vrea să ceară prin Asociaţia Municipiilor modificarea regulamentului de acordare a finanţărilor.

Edilul s-a inspirat din experienţa Companiei de Apă Oradea, care, deşi a finalizat doar 80% din lucrările contractate din fonduri de coeziune prin proiectul Aparegio, nu va fi pusă în situaţia de a-şi suplimenta contribuţia proprie, de 8,5 milioane euro. "Am ştiut de la bun început că exista riscul să nu terminăm toate lucrările în 2015. De aceea am făcut toate plăţile de până acum din fonduri europene, iar noi vom aloca contribuţia noastră abia anul viitor", spune Ovidiu Gavra, managerul CAO.

E greu de crezut, însă, că modificarea regulamentului va mai avea efecte în actualul ciclu bugetar. Toate plăţile de până acum s-au făcut conform unui algoritm după care bugetul european acoperea cam 50% din facturi, cel naţional 45%, iar cel local diferenţa rămasă, aşa că e greu de crezut că UE va accepta în ultimele două luni de contract să acopere şi partea comunităţii locale.