URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 17 SEPTEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum vreo 10 ani, marii consumatori de cultură din Oradea vituperau împotriva "ţăranului din Birtin" pe motiv că acesta nu face destule manifestări, care să satisfacă pretenţile celor care se trezesc pe Mezzo şi adorm pe Arte. Ei bine, acum lucrurile artă cu totul altfel...
Zic şi eu
Adrian Cris
Şeful Consiliului Judeţean ne ia de proşti. Vinerea trecută, Pásztor Sándor s-a înfoiat în faţa presei locale că a „purtat discuţii” cu nişte nemţi din districtul Steinfurt, pe care l-a prezentat drept „motorul Germaniei”, deşi în realitate doar landul din care face parte, Renania de Nord - Westfalia, este o „locomotivă”, nicidecum districtul respectiv, eminamente rural.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am intrat în magazin uşor ezitant. Era prima dată când trebuia să cumpăr un candelabru şi mă simţeam nesigur. Nu e genul de obiect pe care să îl cumperi prea des. De obicei stau 2 ore să mă hotărăsc asupra unei perechi de pantaloni şi nici atunci nu sunt sigur că am făcut alegerea corectă. În cazul unui candelabru, cu care poţi înfrumuseţa sau distruge o cameră, alegerea părea mult mai dificilă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre necesitatea construirii şi modul în care se va realiza viitorul pasaj subteran Magheru, care va lega pe sub bulevard Aleea Ştrandului de Pacul Traian?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Motivul principal pentru care Avocatul Poporului cere declararea Codului administrativ neconstituțional, în ansamblul său, este tocmai ce am arătat săptămânile trecute, respectiv adoptarea acestuia în procedura de urgență a ordonanței guvernamentale, cu ignorarea rolului de legiuitor al Parlamentului.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului stăbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
20 August 2019, 08:07

(Nu) bagă gaz! Extinderea reţelelor de gaz în Bihor este întârziată de primării şi de Consiliul Judeţean

(Nu) bagă gaz! Extinderea reţelelor de gaz în Bihor este întârziată de primării şi de Consiliul Judeţean CODAŞI. În era digitală, locuitorii din Ştei, inclusiv cei de la bloc (foto), se încălzesc cu lemne, la fel ca în alte cinci oraşe şi în peste 70 de comune bihorene. Transgaz vrea să extindă magistralele din judeţ (marcate pe hartă cu albastru) cu noi conducte (evidenţiate cu roşu), la care să racordeze încă aproape jumătate din populaţie, dar, pentru că autorităţile locale se mişcă greu şi nu au bani, nu se ştie când va începe lucrul...
(Nu) bagă gaz! Extinderea reţelelor de gaz în Bihor este întârziată de primării şi de Consiliul Judeţean CODAŞI. În era digitală, locuitorii din Ştei, inclusiv cei de la bloc, se încălzesc cu lemne, la fel ca în alte cinci oraşe şi în peste 70 de comune bihorene
(Nu) bagă gaz! Extinderea reţelelor de gaz în Bihor este întârziată de primării şi de Consiliul Judeţean PE HÂRTIE. Transgaz vrea să extindă magistralele din judeţ (marcate pe hartă cu albastru) cu noi conducte (evidenţiate cu roşu), la care să racordeze încă aproape jumătate din populaţie, dar, pentru că autorităţile locale se mişcă greu şi nu au bani, nu se ştie când va începe lucrul...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Zeci de primari bihoreni se confruntă cu o revendicare de neînchipuit în urmă cu un deceniu: oamenii şi firmele, deopotrivă, le cer gaz!

Necesitatea a devenit atât de stringentă încât Transgaz a elaborat anul trecut un program naţional special pentru extinderea magistralelor, finanţat cu aproape 400 milioane euro. Atât doar că autorităţile locale nu fac ce ţine de ele, ceea ce amână accesul la gaz. Până şi primul parc industrial din judeţ se va deschide la anul cam degeaba: firmele de la Tileagd nu vor avea gaz deoarece Consiliul Judeţean nu îl aduce de la o aruncătură de băţ, acelaşi lucru urmând să se întâmple şi cu al doilea, cel din Săcueni, şi cu al treilea, de la Tămăşeu...

O problemă acută

Un municipiu, trei oraşe şi 34 comune din jurul Tincăi şi Beiuşului (peste o treime din câte sunt în Bihor) nu au gaz. Sătenii cer primăriilor lemne de foc la fel cum în comunism orăşenii cereau butelii de aragaz, iar primăriile încep să nu mai aibă de unde să le dea, aşa că de o vreme oamenii vor gaz. 

Firmele au, şi ele, aceeaşi pretenţie. „Investitorii adevăraţi vor gaz, altfel nu vin. Lipsa lui a devenit o problemă economică şi socială”, a constatat edilul din Ştei, Iulian Balaj. În aceeaşi situaţie sunt Aleşdul şi 17 comune din zonă. Doar Salonta, Oradea şi Marghita se bucură de gaz, în condiţiile în care Bihorul are o magistrală paralelă cu graniţa, de la Avram Iancu la Abrămuţ, cu o ramificaţie scurtă către Aleşd, iar o alta pe direcţia Cefa-Beiuş, fără însă ca la ea să fie racordate comunele de pe traseu.

Paradoxal, magistralele nici nu sunt departe de locurile unde lipsa lor se resimte acut. O conductă eşuează la marginea Beiuşului, alta trece la 2 kilometri de viitorul parc industrial din Tileagd, iar cea de lângă Ştei sfârşeşte la doar 700 metri distanţă de oraş.

Consultanţă de la Minister

Presiunea pentru extinderea reţelelor a crescut atât de mult încât unii primari încearcă să rezolve problema pe cont propriu. În decembrie 2017, un grup de edili din zona Beiuş-Ştei-Vaşcău a mers în audienţă la ministrul Energiei, care i-a „luminat”: pentru ca Transgaz să le tragă gaz prin localităţi, trebuie să aibă studii de fezabilitate care să demonstreze că investiţia se amortizează într-o perioadă rezonabilă datorită unui număr suficient de consumatori. Dar, cum SF-urile costă sute de mii de euro, pentru a le putea plăti, li s-a recomandat reunirea în Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, la care fiecare unitate administrativ-teritorială să contribuie cu cotizaţii.

Prima asemenea ADI a şi fost înfiinţată, de altfel, tocmai de aceşti primari - Asociaţia Administrativă Gaz Sud Bihor, din care fac parte Rieni, Beiuş, Vaşcău, Criştioru de Jos, Câmpani, Lazuri de Beiuş, Drăgăneşti, Bunteşti, Pietroasa şi Cărpinet.

Dezvoltare uitată

După 1989, dezvoltarea reţelelor de gaz în Bihor s-a făcut lent, iar de un deceniu şi jumătate deloc. Din 2007, când erau 402 km de conducte, s-a ajuns la 546 km în 2011 (ceea ce a permis creşterea consumului de la 14,95 milioane mc/an la 43 milioane mc/an), dar de atunci nu s-a adăugat nimic: societatea Gaz Bihor SA, în care CJ era asociat cu o firmă din Arad, ce a dat faliment, s-a dizolvat.

Conform Strategiei de dezvoltare a Bihorului pe perioada 2014-2020, din cele 100 oraşe şi comune, doar 22 aveau gaz, sub media naţională de 30%. În ciuda strategiei, însă, de 5 ani CJ n-a racordat nicio localitate. S-a „mobilizat” doar anul trecut, când revendicările s-au înmulţit, organizând patru întâlniri zonale pentru a îndemna edilii să formeze ADI-uri în care, totuşi, nu s-a implicat.

La discuţii au participat şi oficiali Transgaz, care au prezentat programul de extindere: spre Sud (pe direcţia Beiuş, Rieni, Ştei, Vaşcău, Nucet, acoperind şi perimetrul dintre Mădăras, Tulca, Olcea, Hidişel, Ceica, Lăzăreni, Finiş, Dobreşti, Roşia, Pomezeu, Răbăgani, Uileacu de Beiuş, Şoimi, Remetea, Drăgăneşti, Budureasa, Pietroasa, Tărcaia, până la Lunca şi Cărpinet), în zona Centru (Oşorhei, Sânmartin, Cetariu, Ineu, Săcădat, Tileagd, Ţeţchea, Aştileu, Aleşd, Lugaş, Brusturi, Copăcel, Vârciorog, Măgeşti, Vadu Crişului, Auşeu, Borod, Şuncuiuş, Bratca), Nord-Est (Abram, Balc, Suplacu de Barcău, Tăuteu, Popeşti, Derna, Chişlaz) şi Nord-Vest (Valea lui Mihai, Săcueni, Şimian, Tarcea, Cherechiu, Buduslău, Diosig).

Două din patru

De astă-toamnă, însă, pe lângă ADI Gaz Sud (80.000 potenţiali consumatori individuali) s-a mai înfiinţat doar o singură asociaţie: ADI Gaz Nord-Est Barcău-Bistra (circa 45.000 consumatori persoane fizice). ADI Centru (100.000 locuitori) e încă în procedură de înregistrare, iar ADI Nord-Vest (40.000 consumatori) nici nu şi-a depus actele la Judecătorie întrucât unele comune nu şi-au achitat cotizaţia, de doar 1.000 lei.

La tergiversare au contribuit atât delăsarea, cât şi rivalităţile dintre primari, unii fiind interesaţi mai degrabă ca sediile ADI-urilor să fie în comunele lor decât ca ele să funcţioneze. „Dificultatea nr. 1, până acum, a fost organizarea ADI-urilor. Adoptarea HCL-urilor, constituirea Adunărilor Generale şi alegerea Consiliilor Directoare s-au făcut greoi”, spune Adrian Simon (foto), „coordonator” din partea CJ pentru crearea ADI-urilor.

Pentru a stimula procesul, CJ a hotărât în decembrie 2018 să asigure din bugetul judeţului cota de 1.000 lei a fiecărei UAT la patrimoniul ADI-urilor, iar în aprilie 2019 că va suporta 50% din costurile SF-urilor, estimate la câte 500-600.000 euro.

Bazine da, gaz ba

O problemă majoră este, însă, că până să comande SF-uri, ADI-urile trebuie să aibă în prealabil studii geo-topo, care şi ele costă 20-30.000 euro, iar multe comune nici nu au bani, nici nu-i primesc de la judeţ, ceea ce pune la îndoială faptul că CJ ar avea un program real pentru extinderea reţelelor. Dacă avea cu adevărat, nu lăsa primăriile singure în ADI-uri, ci înfiinţa unul la nivelul întregului judeţ, cum a făcut cu Ecolect, pentru gestionarea unitară a deşeurilor.

Judeţul are, în schimb, programe prin care risipeşte sume mult mai mari pentru „obiective” ce nu aduc dezvoltare, ci generează cheltuieli, cum e cel al aşa-numitei Agenţii de Dezvoltare Durabilă, pentru construirea de bazine de înot în 8 oraşe, la preţuri de 3,5 milioane lei, ori cel pentru covoare asfaltice, care înghite doar vara asta 28,5 milioane lei. Însumate, numai aceste două programe înseamnă aproape 12 milioane euro, bani cu care CJ ar putea plăti toate studiile geo-topo şi toate SF-urile, pentru toate ADI-urile, aşa încât Transgaz să treacă la extinderea reţelelor, cu beneficii sociale şi economice reale, pe termen lung, pentru tot judeţul.

Industrie fără gaz

Fără gaz, chiar şi parcurile industriale din judeţ vor fi inutile. Primul se va deschide la anul în Tileagd, numai că fără racord la conducta de gaz care trece la doar 2 km distanţă, prin satul Uileacu de Criş. „Prelungirea conductei ar fi însemnat un cost de 4 milioane lei, pe care SC Parcuri Industriale Bihor SA (n.r. - firma CJ care gestionează viitoarele parcuri) nu şi l-a permis”, admite Simon, care este şi directorul societăţii de profil. În atare situaţie, „va trebui să găsim pentru Tileagd un profil de firme care nu necesită gaz”, mai pe româneşte firme de mică producţie pe bază de electricitate sau prestatoare de servicii, în niciun caz industrie adevărată.

Deşi păgubos, „modelul” va fi urmat şi de următoarele două parcuri industriale, proiectate la Săcueni şi la Tămăşeu, pentru că nici acestea nu sunt racordate la gaz, fapt care, conform estimărilor lui Simon, s-ar putea realiza abia peste 3-4 ani. Şi asta dacă totul merge şnur, ceea ce, cum se vede, nu e cazul...


DOUĂ EXCEPŢII
Ştei şi Paleu, pe cont propriu

Separat de cele două ADI-uri constituite şi de cele două în curs de înfiinţare pentru extinderea gazului, un oraş şi o comună din Bihor vor să-şi rezolve singure problema.

Şteiul are deja atât studiul geo-topo, cât şi SF-ul gata făcute, deoarece în 2010 a angajat o firmă pentru a se racorda la magistrala oprită la doar 700 metri distanţă, în Hotărel. Pentru că firma nu s-a apucat de lucru, Primăria i-a reziliat contractul în 2017 şi acum pregăteşte angajarea alteia, în baza documentaţiilor care au rămas valabile. Primăria Ştei a decis să nu aştepte nici ca CJ să-i facă parc industrial, ci a început înfiinţarea unuia propriu, racordat la gaz.

La fel, Paleul vrea să-şi tragă gaz tot singur, refuzând intrarea în ADI Gaz Centru, mizând pe faptul că existenţa „cartierului Raita”, cu 6.000 locuitori, va fi atractivă pentru ca Transgaz să prelungească o conductă dinspre Oradea.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Nu stiu cum e in alte localitati dar...
Nu stiu cum este in alte localitati dar in Oradea bolovanu birtinez impreuna cu penalul de la termoficare au blocat si depreciate mari zone din orasa pentru patrunderea reteleor de gaz asa ca orasanul oradean platitor de taxe si impozite(folosite si pentru sponsorizarea celor ce stau la bloc si se "bucura" de mizeria termoficarii) trebuie sa se incalzeasca cu lemne, carbine, cauciucuri si ce altceva gaseste. Asta, bolovanul birtinez investeste sume colosale in punerea in practica a cosmrurilor lui nocturne fara a se ingriji ca oradeanul sa aiba o sursa de caldura rezonabila. Un misel! (***) Daca sumele colosale bagate in afacerea imobiliara "ciumperca" se bagau in extinderea retelelor de gaz eram in randul oraselor civilizate ale romaniei, asa suntem la coada rusinoasa! pnl=psd=alde=udmr=ciuma!
Postat 20 August 2019, 12:48 de scortosul
Nici in Oradea
Nici in Oradea nu este, da' nu-i bai, că noi avem un motor turbo care o sa ne tina de cald (cu conditia sa nu fie frig la iarna) iar noi o sa platim, indiferent de cat va costa gigacoloria.
Postat 20 August 2019, 11:17 de oradeanbihor
Felicitari
In primul rand, Felicitari! pentru articol. Excelent documentat. Totusi, in Oradea in centru, pe cele mai multe strazi nu exista gaz inca. Nici nu se stie cand se va instala.
Postat 20 August 2019, 10:57 de MaximusPC
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2803 RON
  • 1 EUR = 4.734 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON