URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 20 IULIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Csomortanyi Istvan, președintele PPMT, explică rezultatul lamentabil la Bacalaureat al elevilor maghiari prin imposibilitatea de a trece examenul la limba română. El propune ca elevii maghiari din România să învețe româna ca pe o limbă străină. Şi adevărul e că, de data asta, Csomortanyi are perfectă dreptate. Poți să te naști în România, dar dacă limba ta maternă e maghiara, pentru tine româna va fi mereu o limbă străină...
Zic şi eu
Adrian Cris
Ultima ispravă este un Cod administrativ care imprimă un ritm şi mai nebun. Nu doar primăriile, ci şi consiliile judeţene, prefecturile şi serviciile guvernamentale vor fi obligate să comunice în limbile minorităţilor, adică vor face noi angajări în sistem. Foştii primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ-uri vor avea pensii speciale, tot din, chipurile, bugetele locale, iar cei actuali vor putea valorifica terenuri şi clădiri cu voturile a doar jumătate plus unu din consilieri, fapt ce va reduce şi mai drastic patrimoniile...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În spatele fiecărui om politic pe care îl vedeţi la tv sau prin ziare se află o mulţime de oameni care muncesc pe brânci. Sub funcţii de şef de cancelarie, şefi de cabinet, experţi, consilieri sau asistenţi, oamenii aceia pe care nu îi vedem niciodată fac munca efectivă despre care şeful lor bate din gură. Ei sunt marii anonimi ai lucrurilor ce se întâmplă, totuşi, în aparatul de stat, pe care, din pricina supărării noastre generalizate, le ignorăm.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteţi de acord cu ideea primarului Ilie Bolojan de a înfiinţa o televiziune a Primăriei, finanţată din bani publici?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 5 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost inițial adoptat sub forma unei legi care însă a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de către Curtea Constituțională, iar proiectul de lege s-a întors în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
09 Noiembrie 2018, 12:43

Le măresc sau ne amăgesc? Ce conţine proiectul legii pensiilor, lăudat fiindcă va repara inechităţi, dar criticat pentru capcane

Le măresc sau ne amăgesc? Ce conţine proiectul legii pensiilor, lăudat fiindcă va repara inechităţi, dar criticat pentru capcane LUMINI ŞI UMBRE. Şeful Casei de Pensii Bihor consideră că principala calitate a viitoarei legi e că dă întâietate principiului contributivităţii. „Primeşti pensie după cât contribui”, explică Szarka Arpad (stânga). Liderul BNS Bihor, Nicolae Morgovan (dreapta), se îndoieşte, fiindcă salariatul nu are siguranţa că angajatorul îi virează la fondul asigurărilor sociale contribuţiile reţinute
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pensiile se ţin mai bine decât pensionarii, pentru că nu se schimbă cu anii. Actualul guvern, care îşi datorează voturile în special vârstnicilor, a ţinut să contrazică butada cu un proiect de lege menit să revoluţioneze sistemul pensiilor publice.

După un an de promisiuni, Ministerul Muncii a finalizat proiectul despre care autorităţile spun că va asigura pensii mai mari. BIHOREANUL prezintă principalele prevederi, explicate de directorul Casei Judeţene de Pensii, Szarka Arpad, dar criticate de Nicolae Morgovan, liderul local al Bloculului Naţional Sindical.

Calcul mai just

Partea cea mai mediatizată a proiectului trimis de Guvern Parlamentului luna trecută este perspectiva creşterii eşalonate a pensiilor. Punctul de pensie urmează să crească anul viitor la 1.265 lei, în 2020 la 1.775 lei şi în 2021 la 1.875 lei. Din 2022, la stabilirea pensiei nu va mai fi luat ca reper punctul de pensie, parametru cu care în prezent se înmulţeşte punctajul mediu anual acumulat de pensionar, ci valoarea punctului de referinţă (VPR), care va fi de 75 lei. Ministerul Muncii asigură că dacă, prin recalcularea cu VPR, va rezulta o sumă sub cea aflată în plată, se va menţine suma în plată şi, implicit, toate celelalte pensii vor fi mai mari.

Noul concept, spune directorul CJP Bihor, urmăreşte rezolvarea unor inechităţi generate de actualul sistem, cu punctaj mediu anual. Acum, exemplifică Szarka, o femeie care a intrat în câmpul muncii în acelaşi timp cu un bărbat, a avut aceeaşi evoluţie salarială şi s-a pensionat concomitent, pentru că la femei stagiul complet de cotizare este mai mic şi suma punctajelor anuale aceeaşi, primeşte o pensie mai mare din simplul motiv că această sumă se împarte la mai puţini ani de muncă.

„Noul sistem urmăreşte egalizarea modului de rezolvare a problemei”, spune Szarka. VPR se va calcula din valoarea punctului de pensie din 2012, adică 1.875 lei, care se va împărţi la media stagiilor de cotizare realizate în sistem, care este de 25 de ani, rezultând o VPR de 75 lei, care se va înmulţi cu punctajul realizat de fiecare pensionar pe întreaga perioadă de asigurare, la rezultat adăugându-se anual rata inflaţiei şi jumătate din creşterea câştigului mediu brut pe economie.

Vârstă, stagii de cotizare, grupe de muncă

Viitoarea lege vizează plata pensiei după principiul contribuţiei, dar şi al egalităţii, aşa încât pensionarii cu aceeaşi vechime, dar care s-au retras în momente diferite, să primească pensii egale. În considerarea vechimii în muncă, vârsta de pensionare şi stagiul complet de cotizare se schimbă treptat şi numai pentru femei, dar stagiul minim rămâne de 15 ani pentru ambele sexe. Pentru femei, vârsta de pensionare va creşte de la 60 de ani şi 11 luni (în prezent) la 63 de ani în 2030, ceea ce înseamnă că va creşte gradual şi stagiul complet de cotizare de la 30 de ani şi 11 luni la 35 de ani, egal cu cel al bărbatului, care se va pensiona, la fel ca acum, tot la 65 de ani.

Proiectul păstrează condiţiile speciale şi deosebite de muncă, micşorând totodată pragurile pentru reducerea vârstei de pensionare de la 6 ani la 1 an pentru condiţii deosebite şi de la 2 la 1 an pentru cele speciale. Totuşi, precizează Szarka, „trendul este spre eliminarea condiţiilor speciale de muncă, pentru că angajatorii vor fi obligaţi să asigure condiţii de muncă aşa încât să nu mai facă speciale anumite activităţi”.

Noi facilităţi

O noutate lăudată este includerea ca perioade asimilate stagiului de cotizare a masteratului şi doctoratului, pentru fiecare an de studii socotindu-se câte 0,25 puncte în plus la pensie. De pildă, dacă o persoană a adunat ca salariat 40 de puncte şi a făcut un masterat şi doctorat timp de 9 ani, va primi în plus încă 2,25 puncte, ceea ce îi va asigura o pensie cu 75 lei x 2,25 mai mare, adică încă 168,75 lei, aferent acestor ani de studii.

La fel de lăudată e şi prevederea că femeile cu stagiul minim de cotizare de 15 ani care au născut cel puţin trei copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani, iar de la al patrulea copil cu încă un an. Sindicaliştii critică, însă, această măsură, avertizând că femeile care optează pentru pensionarea mai rapidă vor avea pensii mai mici, tocmai pentru că stagiul lor de cotizare va fi mai mic. „Este o opţiune, nu o obligaţie, deci fiecare va alege”, zice şeful CJP Bihor.

La mâna angajatorului

Autorii proiectului au fost extrem de discreţi în ce priveşte o altă noutate, deloc pe placul sindicatelor. Acesta introduce sintagma „contribuţii datorate şi plătite” pentru calculul pensiei după 2021, ceea ce înseamnă că salariaţii vor fi afectaţi dacă angajatorii nu le vor vira contribuţiile reţinute din venituri la bugetul asigurărilor sociale.

Practic, vor fi privaţi de o pensie mai mare toţi angajaţii firmelor de stat în insolvenţă şi în faliment, cu datoriile cele mai mari la acest buget, precum şi cei care în cartea de muncă au salariul minim şi primesc „la negru” o diferenţă în numerar din partea patronilor. Ca să nu se trezească cu o pensie „furată”, şeful CJP Bihor recomandă de pe acum angajaţilor să monitorizeze dacă angajatorii achită efectiv contribuţiile. „Avem un portal destinat persoanelor asigurate, care prin crearea unui cont la sediul CJP Bihor pot obţine informaţii la zi despre aceste plăţi”, spune Szarka.

Insuficient şi injust, consideră liderul BNS Bihor: „Legea lasă povara sarcinii contribuţiilor sociale, dar şi cea a determinării conformării angajatorului pentru plata acestora, exclusiv în sarcina salariatului”, spune Nicolae Morgovan.

Nedreptate la boală şi invaliditate

O altă noutate despre care autorii proiectului nu vorbesc e redefinirea pensionarului ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi care a realizat un stagiu minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorul care a realizat o treime din stagiul complet de cotizare. Conform noii definiţii, nevăzătorul nu va mai beneficia de pensie dacă nu a adunat 11 ani şi 8 luni de muncă.

La fel, viitoarea lege redefineşte şi gradele de invaliditate: gradul I e caracterizat prin „deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată”, nu inexistentă, gradul II de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată. Asta înseamnă că toţi invalizii sunt consideraţi apţi de muncă şi, ca atare, nevoiţi s-o presteze dacă vor pensie. Cum apără şeful CJP Bihor schimbarea de optică? „Se merge pe principiul că fiecare persoană invalidă are capacitate de muncă, chiar dacă diminuată, dar nu pierdută total, ca să poată beneficia de cumularea pensiei de invaliditate cu alte venituri pe care le poate presta”, spune Szarka.

Sindicatele sunt nemulţumite, însă, că proiectul instituie şi obligaţia stagiului minim de cotizare pentru pensia de invaliditate generată de accidentele de muncă şi de bolile profesionale. „Până acum nu era obligatoriu să fi cotizat 15 ani”, spune Morgovan. Prin urmare, dacă un cetăţean va avea ghinionul ca la o zi sau la 14 ani şi 364 de zile după angajare să sufere un accident de muncă, nu va mai avea pensie de invaliditate. La fel vor păţi elevii, studenţii şi ucenicii aflaţi în practică. „Pentru aceste situaţii va exista o lege adiacentă distinctă”, spune directorul CJP Bihor.

Condamnaţi la minimum

Una dintre cele mai mari controverse priveşte pensia minimă, a cărei valoare în prezent este fixă (640 lei), dar care se va calcula raportat la salariul minim brut pe economie. Persoanele cu stagiul minim de cotizare vor primi 45% din acest salariu, iar pentru fiecare an de vechime în plus se va adăuga câte 1% din salariul minim brut pe economie, formula fiind justificată prin necesitatea de a remedia o inechitate a legii în vigoare, care nu diferenţia pensionarii în funcţie de anii lucraţi, aşa încât, de pildă, unul care a muncit 12 ani primeşte ca unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim.

Partea proastă, spun sindicaliştii, e că jumătate din salariaţi vor primi doar pensie minimă. La fel ca liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, reprezentantul BNS Bihor, spune că pentru fiecare an muncit în plus peste stagiul minim de cotizare se poate ajunge la cel mult 75% din salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă că unui salariat cu 30 de ani vechime i se va garanta prin lege o pensie minimă de numai 60% din salariul minim pe economie. Urmarea? Ca să primeşti mai mult decât pensia minimă, salariatul ar trebui să câştige acum cel puţin 4.600 lei. Ceea ce, evident, nu se întâmplă...


DE UNDE BANI?
Fără studiu de impact

Considerată una din cele mai importante realizări ale actualei guvernări, chiar dacă încă nici n-a fost votată de Parlament şi poate suferi „ajustări”, noua lege a pensiilor suscită polemici mai ales în privinţa sustenabilităţii financiare, deoarece Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor nu au făcut niciun studiu de impact.

Astă-vară, Lia Olguţa Vasilescu declara că impactul financiar va fi în anul 2022 de 15 miliarde lei, sumă cu care va trebui suplimentat bugetul de pensii, pentru ca în octombrie, după trimiterea proiectului în Parlament, să vorbească despre un impact de 8,4 miliarde lei anul viitor, de 24,8 miliarde lei în 2020, de 58 miliarde lei în 2021 şi de 81 miliarde lei în 2022. 

Nimeni nu ştie de unde vor fi procurate aceste sume, astfel încât sindicaliştii, la fel ca partidele de opoziţie, consideră că scopul proiectului este electoral, pentru a determina românii ca în 2020 să voteze tot partidele aflate acum la putere.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2139 RON
  • 1 EUR = 4.7326 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON