Lacăt pe primării

Guvernul a cheltuit în ultimii doi ani, numai pe sălile de sport din Bihor, risipite prin comune, peste 34 milioane de lei. Bani aruncaţi pe fereastră, la fel cum sunt şi cei daţi pe stadioane şi alte "investiţii" pe care nu are cine le gestiona!

Pe lângă utilitatea lor îndoielnică, primăriile pentru care au fost construite sălile nu îşi pot angaja nici măcar oameni care să le întreţină. Şi tot din cauza aceleiaşi lipse de personal, administraţiile locale ar putea pierde însemnate fonduri nerambursabile, proiectele europene din judeţ fiind în bună măsură blocate sau întârziate, căci nu are cine să le ducă mai departe.

În colaps

Sub pretextul reducerii cheltuielilor la bugetul de stat, în 2008 Guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care a impus primăriilor să angajeze un funcţionar doar după ce se eliberează alte şapte posturi, prin pensionare ori demisie, excepţiile fiind acceptate numai pentru funcţiile de conducere, înalţi funcţionari şi administraţiile subdimensionate.

Chiar dacă din cauza tăierii salariilor cu 25% o mulţime de funcţionari au ales să plece din primării, măsurile au rămas în picioare, ducând acum aproape în colaps instituţiile publice locale. Ca urmare, în Bihor multe primării au ajuns să-şi ţină contabilitatea cu funcţionarul rămas la resurse umane ori achiziţiile publice cu angajatul de la contabilitate. "Anul trecut au plecat 13 funcţionari. Pentru o primărie mică, cum este a noastră, situaţia e catastrofală", se plânge Costel Sârghie (foto), primarul din Nucet, membru PDL.

În aceeaşi dificultate se află şi Primăria Beiuş, unde există un funcţionar la 6.500 de locuitori, cea din Avram Iancu, de unde au plecat 15 funcţionari, din Salonta şi din multe alte comune şi oraşe. Urmarea? Cei care au rămas fac acum şi munca celor care au demisionat. Şi asta fără a primi vreun ban în plus, ci dimpotrivă! 

Investiţii fără cap

Deşi la nivel local situaţia e tot mai grea, Guvernul a ţinut morţiş să continue unele programe care sporesc responsabilităţile primăriilor, doar pentru a arăta că "aduce" dezvoltare.

Un exemplu concret e programul de construire a sălilor de sport derulat de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, chipurile, în beneficiul comunităţilor. Nimeni nu şi-a pus problema cine va folosi cele 800 de săli de sport, câte se ridică în România de trei ani încoace. Dar nici cine le va administra, de vreme ce posturile sunt blocate!

În Bihor, în 2009 şi 2010 s-au construit 11 săli de sport, în valoare de 34 milioane de lei, săli care astăzi fie nu sunt deloc folosite, cum este cazul celei din Holod, fie sunt lăsate pe mâna unor angajaţi puşi să lucreze peste program şi fără plată, în locul celor care ar trebui să le administreze. "Sunt posturile blocate, aşa că până în toamnă, când sperăm că se vor debloca, nu putem folosi sala", se plânge Daniel Cioloş (foto), primarul PDL al comunei Holod, unde pentru sala de sport s-au tocat 2,4 milioane lei în timp ce localităţile componente nu au drumuri, apă, canalizare şi iluminat public.

Primarii din Ţeţchea, Şimian şi Borş spun că pentru a administra sălile au ajuns să apeleze la voluntari şi funcţionari plătiţi cu jumătate de normă.

Proiecte pe făraş

Situaţia e şi mai gravă în cazul proiectelor cu finanţare europeană. Deşi de câte ori are ocazia premierul Emil Boc ameninţă cu demiterea miniştrii deficitari la absorbţia fondurilor europene şi anunţă că va înfiinţa un minister care să se ocupe special de gestionarea proiectelor europene, în realitate pune beţe-n roate primăriilor, nelăsându-le să se dezvolte cu bani de la UE. Chiar recent, Guvernul a micşorat de la 30% la 10% plafonul în limita căruia asigură prefinanţarea proiectelor europene şi, la fel ca în povestea cu sălile de sport, interzice primăriilor să-şi angajeze specialişti care să scrie asemenea proiecte sau să le finalizeze pe cele începute. 

În Bihor, situaţia afectează mai multe primării care au în implementare proiecte europene dar, în lipsă de personal, abia le mai pot gestiona. "Anul trecut au plecat 10% din funcţionari şi acum mai avem doar 30 de angajaţi cu care trebuie să ne ocupăm de toate. Avem şase proiecte europene în derulare şi lucrăm zilnic peste program. Fără a-i putea plăti pe funcţionari sau fără a angaja alţi oameni, nu ştiu cum ne vom descurca", se lamentează Torok Laszlo (foto), primarul Salontei.

Tot fără personal încearcă să gestioneze proiecte europene şi administraţiile din Beiuş, Nucet, Ceica ori Avram Iancu. Şi sunt doar câteva exemple dintr-o mulţime de câteva zeci în tot judeţul...

Păcălesc sistemul

În cei trei ani de austeritate, primarii, indiferent de culoarea politică, au început să se adapteze şi să păcălească, atât cât se poate, "sistemul". BIHOREANUL a constatat că aşa au fost înfiinţate, în multe localităţi, societăţi care au preluat o parte dintre atribuţiile primăriilor, chit că unele asemenea structuri sunt nişte struţo-cămile pe cât de bizare, pe tot atât de la limita legii. La Nucet, spre exemplu, Consiliul Local a înfiinţat SC Servicii Pentru Comunitate SRL, o firmă care a preluat serviciile de furnizare a apei, dar şi administrarea pârtiei de schi de la Vârtop, pregătindu-se ca pe viitor să mai preia şi alte atribuţii ale Primăriei.

Practic, asemenea firme înlocuiesc departamente care dispar forţat din organigramele primăriilor, tocmai pentru că acestea nu mai pot face angajări. Este, în fapt, un răspuns românesc la o austeritate şi ea tipic românească. Una în care se sparg zeci de milioane de euro pentru săli de sport, bazine de înot, stadioane şi parcuri comunale, dar nu se mai găsesc câteva mii de lei pentru salariile oamenilor care să le gestioneze. Şi în care alte sute de milioane de euro, primite "moca" de la UE, nu pot fi folosite tot pentru că Guvernul taie salariile funcţionarilor care ar trebui să se ocupe de proiecte. Un Guvern şi sărac, şi zgârcit. Combinaţia cea mai nefericită de care puteam avea parte...

PRAF ÎN OCHI
Doar 26 de posturi deblocate

Abia după trei ani de austeritate cu orice preţ, în luna aprilie a acestui an Ministerul Administraţiei şi Internelor a emis Ordinul 78/2011 care prevede că primăriile pot solicita în anumite condiţii deblocarea aşa-numitelor "posturi vacante unice", adică fără de care activitatea autorităţilor locale este paralizată. Pentru aceasta, primarii trebuie să  trimită în prealabil o notă informativă către prefecţi, pentru a justifica necesitatea deblocării posturilor şi a dovedi că au cu ce să-i plătească pe funcţionarii ce vor fi angajaţi.

Prefectul Gavrilă Ghilea susţine că în Bihor 20 de primării au solicitat deblocarea a 30 de asemenea "posturi unice". "După ce am analizat documentaţia am trimis la MAI 26 de solicitări, iar 20 au fost deja aprobate. Urmează să ne vină avizul şi pentru celelalte 6", spune Ghilea. Fără a comenta că, astfel, se încalcă autonomia locală, de vreme ce Guvernul hotărăşte dacă o primărie poate lua sau nu o decizie atât de banală cum e angajarea unui om...