Creatorii viitorului: Grupuri de adolescenţi din Oradea învaţă să creeze jocuri și site-uri web și construiesc roboți și sateliți (FOTO)

Adulţii care cred că adolescenţii din ziua de azi sunt nişte răsfăţaţi, leneşi şi puşi doar pe distracţie, precis nu i-au cunoscut pe tinerii pasionaţi de noile tehnologii.

Reuniţi în câteva cluburi, mai mulţi adolescenţi orădeni învaţă, fie pe cont propriu, fie sub îndrumarea unor mentori, lucruri spectaculoase: cum să construiască roboţi cu misiuni pe alte planete, ba chiar şi sateliţi care să colecteze informaţii meteo, pasiuni care i-au propulsat în competiţii de nivel mondial.

Roboţii spaţiali

Unul dintre cluburile de robotică din Oradea este Modus Vivendi, înfiinţat la finele lui 2017 la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, după ce mai mulţi liceeni de la clasele de mate-info au aflat de la profesoara Amelia Stoian despre FIRST Tech Challenge. Lansată în SUA şi apoi "exportată" în lume, competiţia internaţională îşi propune să dezvolte apetitul tinerilor spre domeniile tehnologice şi să-i înveţe să lucreze în echipă. Practic, în fiecare an, tinerii primesc provocarea să construiască câte un robot funcţional, cu o misiune anume.

În România, FIRST Tech Challenge a devenit cel mai mare concurs de robotică pentru liceeni. După ce anul trecut au primit Premiul Organizatorilor în finala naţională, cei 15 liceeni din Modus Vivendi, băieţi şi fete, speră ca anul acesta să ajungă la Campionatul Mondial de Robotică din Detroit. Tema ediţiei este proiectarea, construirea, programarea şi operarea unui robot de tip "rover", capabil să exploreze o planetă străină, să funcţioneze atât autonom cât şi ghidat, şi să adune "minereuri" într-un timp cât mai scurt.

Încearcă până-ţi iese!

Dacă în urmă cu un an şi jumătate nu ştiau mare lucru despre robotică, Daria, Ioana, Vlad, Tomi, Robert şi colegii lor din Modus Vivendi, elevi în clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, îşi dedică acum o bună parte din timpul liber perfectării unui robot pentru competiţie într-o sală care le-a fost pusă la dispoziţie de Colegiul Eminescu.

Cu ajutorul unor "kituri" de bază, adică al unor truse, şi folosindu-se de instrucţiuni, tinerii creează, montează şi testează robotul după metoda "trial & error", adică încearcă până le iese. Pentru ca robotul să funcţioneze, elevilor le trebuie cunoştinţe de programare, fizică şi mecanică. Pe unele le aveau, pe altele le învaţă din mers. "Suntem non-stop aici, lucrăm pe departamente, fiecare ştie ce are de făcut", explică Tomi Borza (foto), membru al echipei de programare şi asamblare.

Alţi coechipieri se ocupă de marketing şi de atragerea de sponsori, pe care nu i-au găsit uşor. Cu sprijinul acestora, tinerii au reuşit să-şi construiască robotul, piesele necesare, comandate din Statele Unite, costând aproape 5.000 euro!

Puşi pe treabă

La începutul lunii februarie, membrii Modus Vivendi au organizat la Oradea o competiţie la care au participat 19 echipe din oraşe precum Sibiu, Mediaş, Bucureşti şi Suceava, în pregătirea "regionalelor" FIRST Tech Challenge programate în primăvară, cea pentru regiunea Nord-Vest având loc în perioada 1-3 martie la Cluj.

În FIRST Tech Challenge mai este înscrisă, însă, şi o altă echipă din Oradea. Premiaţi anul trecut pentru inovaţie în această competiţie, 12 elevi de la Colegiul Emanuil Gojdu, reuniţi în clubul GoRobo, concurează şi ei la Cluj. "M-a fascinat ideea să începi de la nişte bucăţi şi să creezi în final un robot funcţional. E un domeniu de viitor şi întâlneşti mulţi oameni inteligenţi, deschişi", explică Tania Man motivul pentru care s-a alăturat proiectului.

Tot la Gojdu, alţi circa 30 de elevi de gimnaziu învaţă primii paşi în robotică în cadrul unor laboratoare iniţiate de profesorul Adrian Niţă, folosind echipamente de tip LEGO. "Sunt kituri LEGO Mindstorm, cu vreo 500 de piese pentru educaţia STEM (n.r. - Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie, Matematică), cu motoare, cu senzori, cu ajutorul cărora se construiesc roboţii. Sunt mai uşor de îmbinat decât la roboţii mari, pentru care se folosesc şurubelniţe, ciocane şi alte instrumente", explică profesorul.

Locul iluminării

Spre viitor privesc şi membrii Coder Dojo, club asociat într-o mişcare globală pornită în 2011 în Irlanda, a cărei misiune este să le ofere copiilor şi adolescenţilor acces la "magia" din spatele tehnologiei pe care o întâlnesc, mai nou, la tot pasul.

În Oradea, Coder Dojo a împlinit de curând cinci ani, având circa 70 de cursanţi şi funcţionând fără taxe, deoarece mentorii, majoritatea profesori, îşi oferă voluntar timpul şi cunoştinţele. "Dojo"-urile (n.r. - locurile iluminării, în japoneză) sunt de mai multe feluri, iar cursanţii învaţă pe grupe de vârstă programare pe diferite platforme (de la Scratch pentru cei mici la CSS şi Javascript), să dezvolte site-uri web, aplicaţii şi jocuri, precum şi robotică. Întrunirile au loc sâmbăta la Universitatea Partium, care le-a pus la dispoziţie spaţii pentru activităţi.

Pasiunea micuţilor din Coder Dojo Oradea le-a adus şi premii, inclusiv internaţionale. În 2017, la Coolest Projects, în Irlanda, Elisa Erzse a obţinut locul I în lume la categoria Scratch 13+, cu un joc creat în acest limbaj de programare. În acelaşi an, Andrei Covaci (foto), a obţinut, la vârsta de 12 ani, locul II la o altă competiţie internaţională - Future makers (Creatorii viitorului), cu un dispozitiv ce indică dacă aerul dintr-o încăpere este prea poluat. Cel mai recent rezultat de excepţie al unei echipe Coder Dojo Oradea este locul I la Campionatul Naţional de Rovere, organizat de Agenţia Spaţială Română, cu un robot capabil să execute mai multe misiuni.

Satelit la doză

O echipă de şase liceeni din Coder Dojo se pregătesc acum pentru o altă competiţie importantă, organizată sub egida Agenţiei Spaţiale Europene - CanSat România 2019, a cărei finală va avea loc în perioada 22-25 aprilie la Timişoara. Participanţii trebuie să construiască un satelit nu mai mare decât o doză de suc, dar care, lansat din avion, de la o altitudine de un kilometru, să ajungă pe pământ în siguranţă, într-un anume interval de timp, dar cu informaţii. "Cel mai important e să colecteze date despre umiditate, temperatură, presiune, altitudine, cu ajutorul senzorilor pe care îi încorporăm", explică Nicholas Pendea (15 ani), unul dintre membrii echipei, decis să ajungă la vară în finala europeană programată în Italia.

Cam toţi adolescenţii din aceste cluburi aspiră deja la cariere în domeniul tehnologiei şi au pus ochii pe facultăţi din Cluj, Debreţin şi chiar SUA. "E clar că sunt copii talentaţi şi cu potenţial, dar oare pe câţi dintre ei vom reuşi să-i ţinem în România?", spune Daniel Erzse (foto), profesor de matematică şi unul dintre mentorii Coder Dojo. Bună întrebare...

INIŢIERE ÎN STEM
130.000 lei pentru ştiinţe

Pentru a încuraja dezvoltarea programelor STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie, Matematică), Fundaţia Comunitară Oradea a înfiinţat în urmă cu trei ani Fondul Ştiinţescu, prin care finanţează diverse proiecte dedicate celor cu vârste între 6 şi 18 ani. Săptămâna trecută, au fost anunţate cele 23 proiecte care au obţinut finanţări totale de 132.635 lei şi care implică aproximativ 1.300 copii şi adolescenţi.

O parte dintre proiectele beneficiare de granturi vizează iniţierea copiilor în noile tehnologii. Spre exemplu, mai mulţi elevi ai Liceului Nicolae Bolcaş din Beiuş se vor familiariza cu tipărirea 3D, la Liceul Emanuel din Oradea cu roboţii LEGO, iar la Liceul Aurel Lazăr se va înfiinţa un cerc de robotică pentru clasa a IX-a.

Fondul Ştiinţescu a reuşit să adune jumătate din sume de la companii locale şi multinaţionale, cealaltă jumătate asigurând-o Romanian-American Foundation, care îşi doreşte să stimuleze în acest fel iniţiativele locale de educaţie ştiinţifică.