URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 21 APRILIE 2019

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După cum se ştie deja, Parchetul Oradea a decis că fata care a incendiat drapelul maghiar din Pasajul Vulturul Negru nu se face vinovată de nimic. Prin urmare, cazul s-a clasat. Am citit argumentația și doamna procuror a analizat speța în litera legii. Dar nu cred că și în spiritul ei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută am scris despre revolta unui orădean somat pe 1 aprilie să-şi stingă o datorie de 312 lei la CASS despre care nici nu ştia, din 2014, scadentă în iunie, cu precizarea că până la 31 martie putea beneficia de o bonificaţie de 10%. De atunci, am primit mesaje din partea altor păţiţi, cărora ANAF le-a notificat restanţe în pragul prescrierii.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am o mică plăcere perversă, nemărturisită până acum: îmi place să urmăresc mitingurile electorale. Acele întâlniri dintre "ne prefacem că ne pasă" şi "ne prefacem că vă credem că vă pasă" sunt o combinaţie irezistibilă ce te face să întorci capul, în timp ce, paradoxal, te atrage să priveşti mai departe.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care credeţi că ar fi soluţia cea mai bună pentru reintroducerea zborurilor internaţionale e Aeroportul din Oradea?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În 19 martie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 76/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit că legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei de către stat ca urmare a unei hotărâri de achitare ulterioare unei hotărâri definitive de condamnare este cea în vigoare la momentul rămânerii definitive a hotărârii de achitare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gastrita este o inflamaţie a mucoasei gastrice (învelişul interior al stomacului). Nu se poate vorbi despre gastrită ca despre o boală singulară, ci despre un grup de boli care au în comun modificări la nivelul mucoasei gastrice şi care se deosebesc clinic între ele.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
15 Noiembrie 2017, 15:45

Lali, ţiganul universal: Un gabor din Oradea a impresionat juraţii emisiunii "Chefi la cuţite" cu o tocăniţă "şmecherită" (FOTO)

Lali, ţiganul universal: Un gabor din Oradea a impresionat juraţii emisiunii 'Chefi la cuţite' cu o tocăniţă 'şmecherită' (FOTO) UN ARTIST. "O să respect până mor meseria bunicului şi a tatălui meu", spune Lali Gabor despre căldărărie, un meşteşug pe care l-a învăţat de mic şi pe care îl practică şi acum la forja din curtea casei. Gaborul a modelat cuprul în forme inedite, făcând din acest metal chiar şi o pereche de pantofi şi o vioară, expuse într-un centru cultural din Cluj sub denumirea "Mirajul arămurilor ţigăneşti"
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Bahrtalo! Aşa i-a salutat Lali Gabor, un ţigan căldărar din Oradea, pe cei trei juraţi ai emisiunii "Chefi la cuţite", cunoscuţii bucătari Cătălin Scărlătescu, Florin Dumitrescu şi Sorin Bontea.

Apariţie "exotică", Lali le-a gătit, într-un ceaun făcut chiar de el, tocăniţă ţigănească din carne de găină şi de cocoş, după o reţetă "şmecherită şi vrăjită", iar prezentatoarei Gina Pistol i-a dat o fustă de pirandă originală. Gaborul n-a făcut doar spectacol, ci a şi gătit bine, primind de la juraţi trei cuţite, adică acceptul pentru a avansa în competiţie. BIHOREANUL l-a căutat pe Lali şi a aflat că gătitul nu e singurul său talent, adevăratul meşteşug fiindu-i căldărăria, moştenită de la strămoşi, pe care o transmite, la rându-i, propriilor prunci...

Eroii neamului ţigănesc

Lajos Gabor, Lali ţiganu’ cum îl ştiu prietenii, povesteşte mai cu drag de lângă forja din curtea casei sale din Velenţa, şi se întrerupe doar cât să poată bate cu ciocanul arama încinsă. Familia lui face parte din neamul ţiganilor gabori, un neam mândru de meşteri ciotârnari, badogoşi şi căldărari, care îşi păstrează tradiţiile şi nu se amestecă prin căsătorie cu ţigani de altă sorginte.

Acum în vârstă de 49 de ani, Lali a învăţat de mic să modeleze cuprul, de la tatăl său, care îl lua la forjă imediat ce venea de la şcoală. Acolo şi rămânea până seara târziu, să prindă secretele. Bărbatul povesteşte, însă, că "geniul" ţiganilor meseriaşi a fost bunicul lui, Maty, care a trăit în Crăciuneşti (judeţul Mureş), pe vremuri "Ierusalimul ţigănesc".

În cultura ţigănească, zice Lali, sunt nişte "eroi" care au ridicat meşteşugul căldărăriei aproape la rang de artă, câştigând astfel respectul tuturor. Bunicul său a fost unul dintre ei. "Eu l-am prins, am lucrat cu el. Era un om inteligent, da’ n-avea şcoală. Avea o mutră ca a lui Ion Creangă la bătrâneţe. Veneau ungurii şi saşii să-i comande lucrări - cazane de ţuică şi chiar malaxoare de îngheţată din cupru. De toate ştia să facă", povesteşte Lali.

Pantofii din aramă

Atât tatăl său, cât şi el au continuat meseria familiei, dar Lali şi-a şi extins business-ul. "Am mai multe meserii, unele moştenite din tată-n fiu, iar pe restul le-am cules pe parcurs din nevoie, din curiozitate. Dar mai mult din plăcere. Dacă mâine mă duce cineva să repar motoarele unui vapor, m-aş descurca. Mă duce capu’. Problema e cu capu’, nu cu curu’ la oameni", zice el, hâtru.

Prin "natura meseriei", Gabor a colindat lumea, ajungând chiar şi prin Norvegia şi Suedia, unde, ca tinichigiu sau dulgher, face parte din echipe de reabilitare a unor clădiri. În urmă cu mai mulţi ani, s-a mutat o vreme la Cluj, unde avea neamuri. Acolo, fire boemă, a intrat în lumea artiştilor şi a fost provocat să realizeze din cupru obiecte mai neobişnuite. "S-a întâmplat la un chef la Insomnia (n.r. - un pub din Cluj). Un băiat armeano-evreu care avea o galerie de artă a zis să beau ceva cu el şi m-a întrebat dacă nu-i fac o pălărie din aramă. Am crezut că-şi bate joc de mine...", povesteşte Lali.

Impresionat de rezultat, omul l-a ambiţionat însă şi la alte "experimente", aşa născându-se expoziţia "Mirajul arămurilor ţigăneşti", vernisată cu succes la Fabrica de Pensule, un cunoscut centru cultural din Cluj. Creaţiile lui Lali nu sunt de ici, de colo: a realizat 12 exponate, între care o vioară, o pereche de pantofi, o piramidă, o Biblie şi... o sticlă de pălincă, toate din cupru. "Că omu’ mai şi bea", zice el.

Hai noroc!

Talentele lui Lali nu se opresc la meşterit. Personalitate puternică şi talentat povestitor, gaborul orădean a fost descoperit, la Cluj, de regizorul Róbert Lakatos, care realiza un documentar cu tema "Across the Border", înaintea primirii Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei în UE. El i-a trimis pe Lali şi pe actorul Lóránd Boros în zona de graniţă dintre Austria şi Ungaria să vadă cum se făcea bişniţă cu produse austriece uzate. A ieşit un documentar situaţional comic, bazat pe stângăciile protagoniştilor, Lali şi Lóri, în încercarea de a intra şi ei în afaceri.

Intitulat "Bahrtalo!", adică "Noroc!", documentarul de 25 de minute a obţinut în 2004 premiul "Porumbelul de Aur" la Festivalul Internaţional de la Leipzig. Proiectul a continuat în 2008, când acelaşi regizor şi aceiaşi protagonişti au lansat un documentar ficţional de aproape o oră şi jumătate bazat pe peripeţiile celor două personaje şi intitulat tot "Bahrtalo!". De data aceasta, Lali şi Lóri au fost filmaţi în aventurile lor prin Transilvania, Ungaria, Austria şi chiar Egipt, rezultatul fiind, potrivit criticilor, o "comedie absolută".

Pentru rolul său, Lali a primit în acelaşi an distincţia rezervată celui mai bun actor şi trofeul "Saturno d’oro" la Festivalul Internaţional de Film Saturno din Roma. Un premiu pe care căldărarul din Oradea îl păstrează cu mândrie. "Vedeţi, trofeul ăsta şi forja nu se bat cap în cap. Se pot îmbina", spune el, vrând să arate că, fără să renunţe musai la tradiţii, ţiganii pot avea succes şi în alte domenii.

"Şou" cu Lali

Tot la Cluj, îndemnat de un profesor universitar, Lali a ţinut, într-o cafenea, un curs gratuit de limbă ţigănească timp de un semestru. A fost un nou succes: "Veneau studenţii şi studentele din Cluj şi de prin străinătate, că le plăcea să înveţe despre noi şi cultura noastră".

Actor talentat, Lali a ajuns şi în atenţia televiziunilor, fiind cooptat într-o emisiune la Look TV în Cluj intitulată "Fifty, Fifty". Emisiunea urmărea aventurile lui Lali şi ale actorului sătmărean Vasile Blaga, trimişi "pe teren" să vândă produse la târguri, să facă pe dispecerii de telefonie, să supravieţuiască în Delta Dunării, ba chiar şi să viziteze o închisoare.

Deşi după o vreme emisiunea a fost scoasă din grila de programe, Lali a rămas prieten bun cu Vasile. În luna octombrie, însă, acesta s-a stins, în urma unei lupte cu o boală cruntă. "Am plâns până m-au usturat obrajii de lacrimi", zice gaborul.

Caştalăii îşi spun romi

Acum, Lali locuieşte când în Cluj, când în Oradea, unde se întoarce mereu, căci aici îi sunt cei doi băieţi, pe care îi învaţă şi meseria străbunilor lor. Printre glume şi poveşti, Lali spune că e conştient că ţiganii nu sunt bine văzuţi în societate. "După emisiunea Chefi la cuţite m-au tot contactat persoane care erau mirate că un ţigan ştie să gătească şi să vorbească aşa de bine".

Deşi admite că în neamul ţigănesc sunt şi oameni care fac "necazuri", căldărarul crede că n-ar trebui să fie toţi judecaţi la grămadă. Cât despre gabori, zice el, sunt credincioşi, oneşti şi iuţi la mânie, dar nu ţin supărare. "Dacă acum ne batem - că motive la crâşmă se găsesc - eu n-am nimic cu familia altuia. În cultura gaborească este şi instinctul pacifist. E un fenomen: ne certăm amu, că-i momentu’, da’ peste două ore gata! Nu lăsăm în urmă nici colţuri, nici aşchii", explică el.

Cu toate că gaborii au o cultură patriarhală, femeilor li se recunoaşte un rol important. "Se tot spune că la ţigani femeile n-au niciun cuvânt de zis. Noi comandăm să ne vadă lumea, da’ noaptea în pat femeia comandă", râde Lali. În emisiunea "Chefi la cuţite", ţiganul a zis că "soţia e ca frâna de mână pe Valea Oltului: poţi să ai maşină faină dacă n-ai frână bună".

Căldărarul are opinii ferme şi despre folosirea cuvântului "rom" în loc de "ţigan". "Cu termenul ăsta de rom s-a încercat să se spele ruşinea pusă asupra noastră sute de ani. Dar rom înseamnă la noi bărbat însurat. Doar caştalăii, adică ţiganii lemnoşi la cap (n.r. - tari de cap), se bucură de termenul ăsta. Mie poate oricine să-mi spună ţigan, dacă nu-mi spune pe un ton batjocoritor, dacă nu râde de naţia mea. Că poţi să-mi zici şi lordule dacă apoi în gând îţi zici lua-te-ar dracu’ de... lord!".


BUCĂTAR DE MUSAI
Ceaun de la Lali

Deşi nu e profesionist al bucătăriei, preparatele lui Lali sunt recunoscute printre neamurile lui. În mod normal, zice el, în tradiţia gaborească ar fi o ruşine ca un cap de familie să facă mâncare, dar el a învăţat de tânăr, de musai, când mergea să facă lucrări de căldărărie şi tinichigerie. "Ne-am săturat la un moment dat de mâncare rece", explică el.

Lali şi-a prezentat preparatele, toate tradiţionale ţigăneşti, la mai multe concursuri de gătit în aer liber. La "Chefi la cuţite" s-a dus să vadă dacă-i poate convinge pe marii bucătari cu preparatele ţigăneşti, fiind singurul concurent care a gătit afară, într-un ceaun meşterit chiar de el. "Mă bucur că am putut să arăt arta gaborească şi arta culinară", a spus el după ce a primit aprobarea pentru preparatul său din partea tuturor celor trei chefi. Ca un căldărar mândru de creaţiile sale, le-a lăsat amintire ceaunul...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
felicitari pt calitatea articolului
foarte fain scris si documentat articolul. bravo, felicitari!
Postat 16 Noiembrie 2017, 09:03 de roger
Pollitically correct
Articolul asta pentru care CNCD ar amenda ziarul poate, si tiganul asta a facut mai mult pentru renumele de tigan decat Iliescu pentru ei schimbandu-le numele in rromi, care a facut doar rau romanilor.
Postat 15 Noiembrie 2017, 16:54 de unu
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Zi superbă, organizare ireproşabilă, două incidente şi un singur politician aplaudat - primarul Bolojan (FOTO)
  • LIVE TEXT. Centenarul eliberării Oradiei: Descoperă alături de BIHOREANUL cele mai spectaculoase momente ale festivităţilor (FOTO / VIDEO)
  • S-a deschis Târgul de Paşti, în Cetate: Ouă gigant, iepuraşi, un labirint verde şi multe bunătăţi (FOTO / VIDEO)
  • Armata Română a intrat în Bihor: Reconstituirea momentelor de acum 100 de ani a început la Piatra Craiului (FOTO / VIDEO)
  • Acoperişul Palatului Episcopal Greco-Catolic din Oradea va fi finalizat până în iunie (FOTO)
  • Meniu de front: Vizitatorii expoziţiei dedicate lui Traian Moşoiu în Cetate au fost omeniţi cu varză cu cartofi (FOTO / VIDEO)
  • Ilie Bolojan, emoţionat până la lacrimi la dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu în Oradea. Vezi care a fost atmosfera la eveniment! (FOTO / VIDEO)
  • 'Dumnezeu a plâns pentru Fiul Său!': Devoţiunea Calea Crucii din Parcul Olosig s-a ţinut pe ploaie (FOTO / VIDEO)
  • „Fenomenul Trench Art”, noua expoziție de la Muzeul Țării Crișurilor, a fost deschisă publicului (FOTO)
  • Cioloş, mică baie de mulţime în centrul Oradiei, în cojoc de Beiuş. L-a primit de la oamenii locului (FOTO / VIDEO)
Ultimele Comentarii

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2114 RON
  • 1 EUR = 4.7622 RON
  • 1 HUF = 0.0149 RON