"Dezvoltatorii fac presiuni": Noul arhitect şef al Oradiei, Radu Fortiş, recunoaşte că investitorii pun presiune asupra autorităţilor locale

De săptămâna trecută Oradea are, în sfârşit, un arhitect şef. Ales în primăvară preşedinte al filialei Bihor a Ordinului Arhitecţilor din România, Radu Fortiş a renunţat la această funcţie pentru a prelua conducerea Instituţiei Arhitectului Şef (IAS) din Primărie, câştigată prin concurs.

Chiar dacă au trecut peste trei decenii de când a absolvit Institutul de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, Fortiş este debutant ca funcţionar public, întreaga sa carieră de până acum lucrând numai în mediul privat. Şi-a dorit să devină arhitect şef al oraşului cu speranţa că poate contribui la dezvoltarea Oradiei, chiar dacă deocamdată e rezervat în a-şi dezvălui planurile.

"Am nişte lucruri de spus"

- De săptămâna trecută sunteţi arhitectul şef al Oradiei, după ce acum o jumătate de an aţi fost ales preşedintele OAR Bihor. Ce experienţă v-a recomandat pentru fiecare din aceste funcţii?

- Probabil experienţa însăşi. Am absolvit facultatea în Bucureşti, în 1985, şi după cinci ani în Miercurea Ciuc, unde am avut repartiţia, am revenit la Oradea. Am lucrat la Construcţii Bihor, unde, la plecare, eram şef birou proiectare, iar apoi am lucrat la o altă firmă de proiectare. O vreme am predat la Facultatea de Arhitectură din Oradea şi, la alegerile de la OAR, le-am spus colegilor că încerc să fiu un liant între generaţii, pentru că pe unii dintre colegii tineri îi cunosc foarte bine, mi-au fost studenţi. Mandatul meu la OAR s-a încheiat acum deoarece altfel, deşi nu era o funcţie retribuită, aş fi fost într-un conflict de interese.

- De ce v-aţi dorit funcţia din Primărie?

- Era necesar să fie un arhitect la conducerea IAS şi consider că am nişte lucruri de spus. Investiţional, oraşul este căutat şi dorit, iar vectorul cel mai important în dezvoltarea oricărui oraş este strategia dată de premise urbanistice corecte. Am avantajul că am lucrat foarte mult în privat, ştiu cu ce se confruntă, din punct de vedere legislativ, o companie sau o persoană privată. Sunt lucruri care se pot perfecţiona în IAS. De exemplu, certificatele de urbanism ar putea fi obţinute online.

O metamorfoză continuă

- Ce altceva aţi schimba în IAS, pentru a-i îmbunătăţi activitatea?

- Mi-am propus reorganizarea şedinţelor de urbanism. Aceste comisii sunt instituite prin lege, nu trebuie şi nu le dorim evitate. Dar este una să analizezi în comisia de urbanism o documentaţie de amploare, cu efecte imediate asupra oraşului, şi alta amplasarea unui gard.

- Care credeţi că sunt problemele principale ale oraşului, din punct de vedere arhitectural?

- Este greu de spus, oraşul este într-o metamorfoză continuă. La ora actuală, se simte o presiune a dezvoltatorilor imobiliari destul de puternică şi calitatea obiectivelor de arhitectură care se nasc trebuie să fie pe măsura oraşului.

- Predecesoarea dvs., Antonina Buruiană, spunea că Planul Urbanistic General votat în 2016 este inaplicabil. Care este situaţia acum?

- Aşa este, ne-am confruntat cu toţii, inclusiv eu, cu problematica aplicării ad litteram a regulilor. În mare măsură, colega mea a reuşit să îl facă aplicabil.

Se vor face studii

- Personal, ce vă place şi ce nu vă place în urbanistica orădeană?

- Este ideal ca dezvoltarea urbanistică să fie una continuă. Dacă este întreruptă de diverse evenimente apar disfuncţionalităţi estetice, precum clădiri care în anumită epocă s-au ridicat la un anumit standard, sau stagnări pe zone extinse, iar aici lucrurile trebuie gândite bine.

- Primarul Ilie Bolojan tocmai a promovat un regulament care stabileşte alinierea pe înălţime şi la frontul stradal a clădirilor din centrul istoric şi de pe principalele bulevarde. Cum vedeţi aceste noi reguli?

- Se vor face studii şi, în urma concluziilor, se va putea spune dacă un regim de aliniere este fezabil.

- Vă place Piaţa Unirii? Dar strada Alecsandri ori proiectul pentru Piaţa Ferdinand?

- Sunt chestiuni subiective. Cert este că scopul iniţial al Pieţei Unirii a fost loc de întâlnire şi acesta este preluat de actuala configuraţie. Alecsandri a fost tot timpul o stradă comercială, iar proiectul Pieţei Ferdinand nu îl cunosc în detaliu. Pietonalizarea este benefică în momentul în care găseşti pe aceste trasee obiective interesante.

Deschideţi curţile!

- Strada Republicii este prea puţin populată, comparativ cu potenţialul ei. Ce soluţie propuneţi?

- Trebuie o analiză riguroasă, să vedem cum putem să ajutăm. Sunt exemple internaţionale multe. Am putea folosi curţile interioare.

- Majoritatea blocurilor noi sunt deficitare în spaţii verzi şi parcări. Ce soluţii aveţi?

- Este o caracteristică generală, din păcate, nici cartierele de locuinţe vechi nu au fost gândite bine. Îmi aduc aminte că în perioada anilor ’70 cartierul Rogerius era plin de verdeaţă, luminos, ulterior s-a dorit placarea excesivă. Trebuie identificate soluţii pentru fiecare situaţie în parte.

- Pe 17 şi 18 octombrie Oradea va găzdui două secţiuni ale Bienalei de Arhitectură. Va fi un eveniment deschis ori dedicat exclusiv specialiştilor?

- Este deschis publicului. Avem o secţiune, "Spaţiu public incluziv", cu o serie de proiecte pe această temă, care vor constitui o expoziţie interesantă, trebuie văzută. La secţiunea "Restaurare. Consolidare. Clădiri restituite comunităţii" am fost aleşi pentru că avem ce să arătăm. Aici va participa şi arhitectul Werner Desimpelaere (n.r. - care a reabilitat centrul istoric al oraşului belgian Bruges), suntem şi noi curioşi să vedem strategia dânsului.