Guvernul preia comanda: Spitalele din Oradea trec în coordonarea Ministerului Sănătăţii, pe perioada stării de urgenţă

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat vineri că toate spitalele din România care sunt în subordonarea primăriilor şi consiliilor judeţene vor trece în coordonarea Ministerului pe perioada stării de urgenţă. Decizia survine după ce funcţionarea a numeroase spitale din ţară s-a dovedit deficitară, nu şi cea a spitalelor din Oradea, Municipal şi Judeţean, care au o organizare şi dotare bună.

În coordonare

Într-o conferinţă de presă susţinută la sediul Guvernului, ministrul a afirmat că sistemul sanitar se confruntă cu o situație fără precedent, motiv pentru care a luat mai multe decizii în ce priveşte funcţionarea unităţilor spitaliceşti.

„Guvernul a decis ca, în perioada pandemiei, unităţile sanitare aflate în subordinea autorităţilor locale să fie transferate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii”, a spus ministrul Nelu Tătaru, fără a face alte precizări privind în ce anume va consta, concret, coordonarea de la nivel central a spitalelor subordonate local. El a făcut o referire doar la faptul că Ministerul Sănătăţii va putea numi şi revoca persoanele care conduc aceste spitale.

Măsura survine în contextul în care mai multe secţii de spitale şi spitale întregi din ţară au fost închise din cauza unor accidente epidemiologice. După cum se știe, în unele unităţi s-au înregistrat demisii ale cadrelor medico-sanitare, iar la Spitalul Judeţean din Suceava, unde sunt cei mai mulţi pacienţi şi cadre medicale infectate, dar şi demisionare, a fost instituită o comandă militară a unităţii, asigurată de medici militari.

Oradea, o excepţie pozitivă

Asemenea situaţii dramatice nu au avut loc, însă, şi în judeţul Bihor, unde încă de acum două săptămâni managerul Spitalului Judeţean din Oradea, dr. Gheorghe Carp, a fost numit coordonator al tuturor spitalelor din judeţ, nu a existat niciun incident epidemiologic cu excepţia unuia minor de la Spitalul Orăşenesc din Aleşd şi nicio demisie a cadrelor medicale motivată de lipsa echipamentelor de protecţie, ci doar două demisii ale unor asistente de la Serviciul de Ambulanţă (una fiindcă ar vrea să se ocupe de afaceri, iar alta din cauza unei afecţiuni a coloanei vertebrale).

Pe de altă parte, Oradea – unde cele mai mari spitale, cel Municipal şi cel Judeţean, sunt amândouă subordonate Primăriei – a fost unul dintre primele oraşe din România, în afara celor cinci centre regionale de boli infecţioase, care a reuşit să se doteze pe cont propriu cu un analizor PCR pentru depistarea cazurilor de infectare cu coronavirus.

Mai important este că, încă de la începutul pandemiei, Oradea şi-a organizat spitalele aşa încât să separe tratarea cazurilor Covid-19 (Spitalul Municipal) de cea a afecţiunilor non-infecţioase (Spitalul Judeţean), pentru a preveni riscurile contaminării, şi le-a dotat încă din luna februarie cu echipamente de protecţie într-o cantitate suficientă pentru ca personalul să nu fie trimis la lucru fără „arme”.

No comment

Contacaţi de BIHOREANUL, responsabilii locali nu au dorit să facă niciun fel de comentariu legat de anunţul ministrului Sănătăţii, care poate însemna o centralizare a comenzii asupra spitalelor din judeţ. Primarul Ilie Bolojan, prefectul Dumitru Ţiplea şi coordonatorul spitalelor din Bihor, dr. Gheorghe Carp, nu au făcut nicio declaraţie oficială.

Pe de altă parte, sursele BIHOREANULUI afirmă că trecerea spitalelor din judeţ în coordonarea Ministerului Sănătăţii nu va avea efecte negative dacă procedurile deja instituite aici şi modul de organizare care deja şi-a dovedit eficienţa nu vor fi schimbate. „Nu văd de ce, dacă la noi lucrurile merg bine, Ministerul s-ar amesteca în ceea ce facem. Probabil că măsura de trecere a spitalelor sub coordonare centrală vizează repunerea în funcţiune la parametri normali a acelor spitale care s-au dovedit nepregătite”, a comentat, neoficial, un reprezentant al sistemului medico-sanitar.

În judeţul Bihor, mai sunt subordonate unor primării spitalele municipale din Beiuş şi Marghita, precum şi cele orăşeneşti din Aleşd şi Salonta.

„Eforturi să remediem situaţia”

Anunţul de vineri al ministrului Sănătăţii s-a referit şi la alte decizii luate în contextul în care multe spitale din ţară fac faţă mai greu atribuţiilor. „Ştiu că e un sistem cu multe neajunsuri, cu multe deficienţe adunate în timp, personal insuficient, materiale sanitare puţine, investiţii limitate sau prost gestionate. Am plecat de la un stoc 0”, a explicat Nelu Tătaru.

Acesta a spus că „facem eforturi să remediem situaţia”, arătând că Ministerul va angaja încă 1.000 de persoane în DSP-uri, alte 1.000 persoane vor fi angajate în structurile SAJ, Guvernul a alocat Ministerului fonduri de 350 milioane lei”, UNIFARM a efectuat 1.245 acţiuni de distribuţie echipamente şi materiale sanitare în 294 spitale şi instituţii strategice ale statului.

De asemenea, a spus ministrul, vor fi aduse în ţară în perioada imediat următoare alte 3 milioane de combinezoane, 200 aparate de ventilaţie mecanică, 100.000 kituri PCR, 18.000 teste COVID, 3 milioane de măşti chirurgicale, 10 milioane de măşti FFP2 şi 1,75 milioane măşti FFP3.

Pe de altă parte, Nelu Tătaru a spus că „medicii nu primesc bonusuri salariale, aş spune un spor de periculozitate”, pe care cadrele medicale îl merită, dar „în acest moment suma se discută”, urmând ca o decizie să fie luată luni, în şedinţa Guvernului.