În organizarea filialei orădene a Asociaţiei Europene a Studenţilor în Drept (ELSA), la Oradea s-a deschis joi aşa numitul study visit anual, la care participă şi colegi ai "gazdelor" de la facultăţile de Drept din Iaşi şi Târgu Mureş, precum şi studenţi medicinişti. Motivul? Tema dezbaterilor programate în prima dintre cele trei zile de conferinţe programate din 19 până în 21 aprilie a fost malpraxisul medical.
Asigurările, bune pentru firme
Viitorilor jurişti şi medici le-au vorbit pe acest subiect fostul ministru al Sănătăţii Cseke Attila, avocatul Răzvan Doseanu (angrenat în numeroase procese având ca obiect malpraxisul şi cu clienţi fie medici, fie pacienţi), dr. Gabriel Mihalache, şeful disciplinei de Medicină Legală a Facultăţii de Drept din Oradea, dr. Carmen Pantiş, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, dar şi un broker de asigurări, Cerasela Nergheş.
De altfel aceasta a şi deschis prelegerile vorbind despre felul în care se încheie asigurările de malpraxis şi admiţând că acestea de fapt nu acoperă integral răspunderea civilă a personalului medical, de cele mai multe ori plata daunelor morale rămânând în sarcina medicilor şi spitalelor.
"Asigurările de sănătate sunt bune pentru firmele de asigurări. Medicii sunt obligaţi să se asigure, altfel nu primesc viza anuală de liberă practică, dar foarte rar sunt acoperiţi. Plătesc medicii din buzunar şi, mai nou, şi spitalele, tot mai des, deşi au asigurările plătite", a confirmat dr. Mihalache.
Legea este proastă
Dr. Mihalache a afirmat că în mod normal cazurile de malpraxis ar trebui soluţionate pe cale extrajudiciară, nu să ajungă în instanţe, dar în România exact asta se întâmplă, din cauza legii sănătăţii, care în ce priveşte reglementarea soluţionării cazurilor de malpraxis "este proastă". Concret, legistul a explicat că în general pacienţii nemulţumiţi se adresează comisiilor de malpraxis din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică, dar pentru că aici li se pretind acte pe care uneori nu le au, dar şi să achite onorarii de expertiză, "majoritatea merg unde e gratis, la Poliţie şi Parchet", astfel că medicii şi pacienţii "se bat" în procese costisitoare şi lungi, care durează ani întregi.
Modelul german
Fostul ministru al Sănătăţii Cseke Attila s-a prezentat la dezbatere înarmat cu cifre. În Germania, a arătat acesta, în 2016 s-au înregistrat 12.680 de plângeri pentru malpraxis, fiind validate 4.070 cazuri de culpă, "dar acolo nu se ajunge la procese" întrucât firmele de asigurare plătesc despăgubirile pacienţilor, pe când în România "98% din sumele plătite asigurătorilor în 2013 au rămas la firme", deci asigurările de malpraxis "sunt un business bun, dar nu firmele sunt vinovate pentru asta, ci noi toţi, care ar trebui să asigurăm o legislaţie mai bună".
"În România, după numărul cazurilor de malpraxis confirmate, stăm foarte bine, ar trebui să vină din Germania să ia lecţii de la noi", a concluzionat Cseke, ironic.
"La noi nici infecţiile nosocomiale nu se recunosc. Trebuie să renunţăm la minciună", l-a completat dr. Mihalache.
"Un deserviciu făcut medicilor"
La rându-i, şi avocatul Răzvan Doseanu a acuzat carenţele legislaţiei, dar şi mentalitatea breslei, care nu admite culpa medicilor. "Este un deserviciu care li se face medicilor că nu se recunosc cazurile de malpraxis. Sancţionarea cazurilor de malpraxis ar duce şi la o prevenţie. Doar cazurile grave ar trebui să ajungă în instanţele civile", a spus Doseanu, completând că în instanţele penale ar trebui să compară doar medicii care au la activ persoane decedate sau rămase invalide.
"Ne trebuie un sistem de asigurări bine pus la punct, cu poliţe cu preţuri corecte, cu clauze corecte, firmele nu plătesc aproape nimic, se ajunge prea mult la procese penale. Dar e aproape imposibil să dovedeşti un caz de malpraxis, aproape toţi experţii spun că pacientul este cel vinovat", a conchis avocatul.
Zero recunoaşteri
Preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, dr. Carmen Pantiş, a prezentat şi ea cifre interesante, şi anume evoluţia reclamaţiilor de malpraxis înregistrate de această organizaţie în ultimii 12 ani, precum şi soluţionarea lor.
Potrivit prezentării, din 2007 până anul acesta în primul trimestru, CM Bihor a emis 98 decizii privind cazurile de malpraxis, din care 94 de nesancţionare a medicilor împotriva cărora au fost făcute reclamaţiile, în 2013 şi în 2014 fiind emise câte o sancţiune de mustrare, multe dintre reclamaţii fiind respinse ca tardive sau incorect întocmite.
Dr. Pantiş a precizat că sancţiunile pe care le poate stabili Colegiul Medicilor pornesc de la simpla mustrare şi pot ajunge până la suspendarea dreptului de practicare a profesiei sau a anumitor competenţe medicale pe perioade cuprinse între o lună şi un an, cea mai gravă putând fi retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor, adică retragerea dreptului de exercitare a profesiei.
La solicitarea BIHOREANULUI, preşedintele CM Bihor a răspuns că în judeţ nu a recunoscut niciodată vreun medic că a greşit, admiţând responsabilitatea pentru un caz de malpraxis. Asta deşi nimeni nu mai crede că medicii sunt Dumnezei şi tot mai mulţi consideră, cum e şi normal, că sunt supuşi greşelii...
.jpg "Orădenii de la CS Wolf au contribuit cu 13 medalii la performanţa României de la Europenele de Taekwon-do ITF")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.