Semnificația "paştilor" primite de credincioşi, în noaptea de Înviere

Creştinii merg la biserică în noaptea de Înviere ca să primească sfintele paşti sau anafora. Tradiţia spune că paştile se iau de la biserică după slujbă, dar cei care vor să evite aglomeraţia de la miezul nopţii, merg în timpul zilei.

"Paştile" reprezintă pâinea sfinţită şi vinul pe care creştinii le duc acasă, mai exact trupul şi sângele Domnului.

Anafora din noaptea de Înviere a preluat numele sărbătorii respective, adică "Paşti" ca o mărturie vie, clară şi completă a Jertfei şi Învierii Domnului Iisus Hristos.

Creştinii care vin de Paşte la biserică îşi iau "paşti" acasă, adică pâine cu vin, binecuvântate, pentru a fi consumate. Tradiţia spune că se mănâncă dimineaţa, în cantităţi mici, înainte de micul dejun şi după ce se rosteşte rugăciunea "Tatăl Nostru".

Tradiţia mai spune că, înainte de a se lua Sfântul Paşte, oamenii trebuie să se spele cu apă dintr-un pahar în care s-a pus un ou roşu, în acest fel faţa le va fi fină şi roşie ca şi coaja oului. Apoi, cel mai în vârstă din familie ia o bucată din sfintele paşti şi rosteşte „Hristos a Înviat!", iar cel care primeşte spune „Adevărat, a Înviat!" şi îşi face sfânta cruce. Acest procedeu se repetă de trei ori şi numai după aceea primesc "paştile".

Pâinea pregătită pentru a fi dată credincioşilor ca "Paşti" se sfinţeşte printr-o rugăciune specială şi prin stropirea cu apă sfinţită după ce în prealabil a fost stropită cu vin roşu. Aceasta semnifică faptul că Trupul lui Hristos, adică Sfânta Biserică, conform Sfintei Scripturi, a fost pecetluit, sfinţit prin picăturile de sânge ce au curs din coasta Mântuitorului aflat răstignit pe Sfânta Cruce.

Citiți mai mult pe www.romania24.ro!