Reprezentanţii PSD, ALDE şi UDMR din Consiliul Judeţean au votat marţi, într-o şedinţă ordinară, împărţirea a 15,46 milioane lei către primăriile bihorene, majoritatea banilor fiind alocaţi către cele conduse de membrii celor trei partide aflate la putere. În schimb, oraşe cu primari PNL, precum Ştei şi Vaşcău, au primit doar câte 10.000 lei, iar Beiuşul a primit 20.000 lei.
Propuneri ignorate
Cei peste 15 milioane lei sunt banii alocaţi anul acesta prin Legea Bugetului către CJ Bihor pentru a fi împărţiţi unităţilor administrativ teritoriale din judeţ pentru plata arieratelor şi pentru proiecte de investiţii.
În mai multe rânduri, liderii PNL Bihor, în frunte cu preşedintele Ilie Bolojan, au cerut ca un procentaj de 75% din fonduri să fie împărţit în funcţie de populaţia comunelor şi oraşelor, iar celelalte 25% pe proiecte către unităţile administrativ teritoriale.
Chiar dacă acest lucru nu s-a întâmplat şi deşi UAT-urile cu primari liberali au primit sume foarte mici, liderul grupului PNL din Consiliul Judeţean, Ionel Avrigeanu, nu a avut comentarii la acest proiect.
În schimb, consilierul Iosif Peti, tot liberal, şi-a arătat revolta faţă de faptul că, spre exemplu, Primăria oraşului Ştei primeşte nesemnificativa sumă de 10.000 lei. "Primăria Ştei are în derulare 28 de proiecte. Nu credeţi că trebuie sprijiniţi primarii care fac ceva pentru populaţie?", a întrebat consilierul PNL, retoric.
Împărţire politică
Drept răspuns, vicepreşedintele Ioan Mang a susţinut că primăriile au primit sume importante direct prin Legea bugetului şi că Şteiul are proiecte finanţate de Guvern prin PNDL.
Cât despre banii împărţiţi de CJ Bihor, Mang n-a putut să argumenteze suma mică alocată oraşului Ştei, declarând: "Aceşti bani, atâţia câţi sunt, s-au repartizat ca în ultimii 12 ani, după nevoi, şi se împart prin vot politic. Asta mi s-a spus mie în ianuarie 2016 şi în 2015, când eram foarte supărat. Mi s-a spus că trebuie să înţeleg că se împart politic. Nevoile sunt mai mari la toate primăriile decât s-a putut da".
Spre deosebire de Ştei, Beiuş şi Vaşcău, oraşele cu primari UDMR au primit sume de zeci de ori mai mari, de pildă Salonta 327.000 lei, iar Marghita 392.000 lei.
Municipiului Oradea i-au fost alocaţi 270.000 lei, cu destinaţie, însă, pentru obiective de interes ale UDMR: pentru reabilitarea reţelei de termoficare la Liceul Ady Endre, pentru reabilitarea faţadei şcolii Szacsvay Imre şi pentru reparaţii la Parohia romano-catolică slovacă.
Săracii şi bogaţii
Diferenţe mari sunt şi la comune. La această categorie, cea mai mare sumă a fost alocată către o primărie PSD, cea din Borod, şi anume 384.000 lei. O altă primărie PSD-istă, cea din Ţeţchea, a primit 332.000 lei. Şi la Săcueni, cu edil UDMR, s-au alocat 350.000 lei. Singura comună cu primar ALDE, cea din Boianu Mare, a primit suma de 200.000 lei.
În schimb, Oşorheiul (PNL) a primit doar 40.000 lei, şi aceia alocaţi către biserici, deci nu pentru comună propriu-zis. De asemenea, una dintre cele mai mari comune din Bihor, Sîntandrei, cu primar PNL, a fost practic scoasă de pe lista alocărilor de bani, primind doar 4.600 lei, pentru un program al Grupului de Acţiune Locală.
Bani retroactivi
Tot în şedinţa Consiliului Judeţean de marţi au fost aprobate actualizări la proiectele referitoare la drumurile Beliu - Tinca - Leş, Uileacu de Criş - Sîrbi, respectiv la investiţiile în reparaţii capitale şi amenajări interioare la noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor.
Preşedintele CJ, Pasztor Sandor, a convocat vinerea trecută o şedinţă extraordinară întrucât se dorea depunerea acestora spre finanţare europeană ca proiecte retroactive (fiind derulate în anii trecuţi). Şedinţa respectivă a eşuat întrucât un consilier al puterii, Dorel Dume, precum şi toţi cei PNL au lipsit.
După ce au fost aprobate în şedinţa de marţi, Pasztor a spus că executivul a "încărcat în sistem" proiectele, în valoare totală de peste 30 milioane lei, şi că ele vor fi completate cu noile hotărâri.
Cazul clădirii din Săcueni
Pe de altă parte, tot marţi, Ionel Avrigeanu a acuzat şefii CJ Bihor că au investit ilegal peste 400.000 lei în reabilitarea unei clădiri din Săcueni aflată în proprietatea Consiliului Judeţean, dar în administrarea Inspectoratului Judeţean de Poliţie, acolo având sediul secţia de Poliţie.
Avrigeanu a susţinut că acest lucru nu ar fi trebuit făcut cât timp clădirea se află în administrarea unei alte instituţii, dar şefii CJ i-au răspuns că nu exista altă opţiune. Potrivit declaraţiilor acestora, Curtea de Conturi a fost sesizată în legătură cu această problemă şi deocamdată nu a fost finalizat controlul.
În şedinţă, consilierii PNL au blocat prin vot un proiect ce prevedea retragerea dreptului de administrare şi constituirea dreptului de folosinţă cu titlu gratuit în favoarea IPJ Bihor. Preşedintele CJ a explicat că modificarea se face întrucât legislaţia s-a schimbat, iar instituţiile publice nu mai pot da în administrare clădiri decât unor entităţi subordonate.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.