Reciclare pe val: Orădenii au deprins obiceiul colectării selective şi trimit tot mai multe deşeuri la revalorificare

Din perspectiva reciclării, anul 2018 pare promiţător pentru municipalitatea orădeană. Tendinţa pozitivă remarcată în luna decembrie a anului trecut, când s-a înregistrat un record în privinţa cantităţilor deşeurilor reciclabile adunate din oraş, se menţine în aceiaşi parametri.

În primele două luni ale anului curent, orădenii au aruncat în sacii galbeni şi în containerele de aceeaşi culoare 1.500 tone de resturi valorificabile, adică aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În două fracţii

Fie că au înţeles importanţa reciclării pentru mediul înconjurător, fie că pur şi simplu îşi doresc să respecte principiile civilizaţiei urbane, orădenii par să se fi obişnuit cu colectarea selectivă. Implementată în Oradea în urmă cu opt ani, aceasta presupune că, încă din propria locuinţă, fiecare cetăţean adună resturile menajere separat de cele care pot fi reciclate şi tot separat le aruncă, fie în sacii galbeni primiţi de la RER Vest (în cazul orădenilor care stau la case), fie în containerele de aceeaşi culoare amplasate de operatorul licenţiat de salubritate în jurul blocurilor.

Departe de a fi un moft al municipalităţii, colectarea selectivă e o problemă cât se poate de serioasă. Conform regulilor Uniunii Europene, până în anul 2020 fiecare oraş trebuie să recicleze măcar jumătate din deşeurile pe care le produce, normă care, evident, se aplică şi Oradiei. Ca urmare, Primăria şi RER Vest au pus la dispoziţia cetăţenilor, gratis, infrastructura necesară colectării selective. Mai mult, orădenii nu trebuie să plătească niciun leu pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile la staţia de sortare administrată de Eco Bihor.

Rată de 16%

Îndemnurile lansate în ultimii ani de reprezentanţii Primăriei şi de cei ai societăţii de salubritate au fost cu folos. După ce în decembrie 2017 s-a înregistrat, brusc, un salt în cantitatea deşeurilor reciclabile strânse din oraş, aceasta ajungând la 775 tone, cu o sută mai multe decât în luna precedentă, acum se constată că progresul n-a fost întâmplător.

Datele RER Vest arată că în luna ianuarie a acestui an din Oradea s-au adunat 774 tone de deşeuri reciclabile, iar în februarie 680 tone (cantitate mai mică explicabilă prin faptul că a fost o lună mai scurtă). Elocventă e comparaţia cu aceeaşi perioadă a anului trecut: în ianuarie 2017 se adunaseră doar 419 tone de deşeuri reciclabile, iar în februarie numai 396. Procentual, datele din acest an arată că orădenii au trimis la reciclat 16% din totalul gunoaielor aruncate, cu 7% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când proporţia era de doar 9%.

"Hands free"

Ce i-a făcut pe orădeni, dintr-o dată, să colecteze selectiv este greu de spus. Reprezentanţii RER Vest bănuiesc că, în bună măsură, i-a influenţat o decizie aparent banală.

Când duc sacii cu gunoaie în ţarcuri, multe persoane se feresc să atingă recipientele, pentru a nu se murdări. Însă containerele nu pot sta nici deschise, pentru că ploaia ar distruge cartoanele şi hârtiile din interiorul lor. Astfel, ca o soluţie de compromis, în luna noiembrie a anului trecut, muncitorii RER Vest au prins toate capacele cu cârlige de pereţii ţarcurilor, lăsându-le astfel întredeschise. Efectul? Din luna următoare, cantităţile de deşeuri reciclabile au "explodat"!

"Nu avem de unde să ştim sigur că acesta a fost motivul, dar a fost singura schimbare în modul de colectare a deşeurilor", spune directorul general economic-marketing al RER Vest, Zoltán Pálhegyi. Indiferent care a fost factorul determinant ca orădenii să aibă o atitudine mai ecologistă, important e să-şi păstreze obiceiul. Pentru că-i chiar de bine...

CE RECICLĂM?
Redevin materii prime

Deşeurile care pot fi reciclate şi trebuie aruncate separat sunt cele care pot fi materii prime pentru producerea de noi obiecte. În această categorie intră pungile de hârtie, ziarele, hârtia utilizată la imprimante şi copiatoare, revistele, cataloagele şi pliantele, cutiile de la aparatele electrocasnice ori de la produse precum detergenţi şi cosmetice, borcanele, recipientele produselor alimentare şi băuturilor, cutiile de conserve, foliile din aluminiu, caserolele şi orice alte obiecte din plastic şi din polistiren, ambalajele de tip folie, pungile din nailon etc.