Procedura prin care va fi despăgubită persoana arestată sau condamnată nelegal

Așa cum arătam în urmă cu câteva săptămâni, în data de 2 septembrie 2021, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un amplu proiect de modificare a Codului de procedură penală ce vizează, în esență, transpunerea în legislație a numeroaselor decizii pronunțate în ultimii ani de către Curtea Constituțională în materia procedurii penale.

Una dintre cele mai importante decizii transpuse a fost aceea prin care s-a stabilit că nu poate fi condiționată acordarea de despăgubiri pentru arestare sau condamnare nelegală de caracterul formal nelegal al actului de arestare sau condamnare, astfel cum decisese, în mod cu totul aberant, înalta Curte de Casație și Justiție prin una dintre cele mai rușinoase decizii din istoria Instanței Supreme.

În transpunerea acestei decizii a Curții Constituționale, proiectul de lege prevede că are dreptul la repararea pagubei și persoana față de care, în cursul procesului penal, s-a dispus o măsură preventivă privativă de libertate, dacă: a) măsura a fost constatată ca nelegală; b) pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii s-a dispus în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) – d) clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus ca urmare a dezincriminării faptei săvârșite.

Chiar dacă mențiunea de excludere de la despăgubiri a persoanei arestate pentru o faptă care ulterior a fost dezincriminată a fost chiar ideea mea în cadrul comisiei tehnice, discuțiile  ulterioare cu specialiști în procedura penală și o reanaliză a argumentelor pro și contra m-au condus astăzi la o opinie contrară, astfel încât cred că, în forma finală a legii, această excepție nu ar trebui să se mai regăsească - până la urmă, acesta este și rolul dezbaterilor publice...

Mai concret, dezincriminarea însemnă că acea faptă statul nu o mai consideră pericol pentru societate, astfel că cei arestați pentru fapta săvârșită, anterior dezincriminării sale, ar trebui despăgubiți de un stat pur și simplu incoerent în decizii.

Urmează să vedem ce decizie vor lua cei direct implicați, evident, în momentul în care situația politică va permite să se mai și facă ceva în România.

Până una-alta, conform proiectului aflat în dezbatere publică, arestarea nelegală se dovedește pur și simplu cu hotărârea de achitare, iar persoana nu este îndreptățită să ceară repararea de către stat a pagubei suferite, numai dacă arestarea sa a fost determinată de propriile sale declarații mincinoase.