Pfizer a redus temporar la jumătate livrările de vaccin în mai multe țări UE, inclusiv în România. Ungaria aprobă vaccinul Sputnik

Compania Pfizer a redus la jumătate volumul vaccinurilor anti-Covid 19 livrate săptămâna aceasta în țările UE, inclusiv în România, după cum au anunțat oficialii guvernamentali, în timp ce frustrările cu privire la reducerea aprovizionării cresc, anunță HotNews.ro, citând Reuters. Între timp, Ungaria a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul Sputnik.

Planificări date peste cap

HotNews.ro scrie că, săptămâna aceasta, țara noastră a primit doar 50% din volumul planificat, iar cealaltă jumătate va fi alocată gradual până la finalul lunii martie. Ritmul normal al livrărilor ar urma să fie reluat de săptămâna viitoare, potrivit secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu. 

Cu o situaţie similară s-a confruntat şi Polonia care a primit luni 176.000 de doze de vaccin, cu aproximativ 50% mai puțin faţă de cantitatea aşteptată, iar guvernul ceh se pregăteşte de asemenea pentru disfuncţionalităţi faţă de ultimele săptămâni, încetinind ritmul campaniei de vaccinare, chiar când se pregătea să înceapă administrarea dozei de rapel.

Anunțul privind reducerea dozelor a fost făcut, de altfel, săptămâna trecută, de Pfizer şi partenerul său german BioNTech. Cele două companii au refuzat însă să facă noi declaraţii legate de acest subiect.

Unele țări europene - precum Norvegia, care are stoc de urgență - spun că pot gestiona situaţia și că vor continua să administreze dozele de vaccin conform planificării, altele nu se vor putea conforma. 

Mai multe țări s-au declarat nemulțumite de reducerea cantității de vaccin livrate. Institutul Serum din Danemarca a anunțat că scăderea cu 50% a vaccinărilor în această săptămână va însemna cu 10% mai puţine vaccinuri administrate în primul trimestru. Digi24.ro notează că Italia a anunțat chiar că intenţionează să deschidă acţiuni în justiţie împotriva Pfizer, din cauza întârzierilor la livrarea vaccinului.

Guvernele din regiune resimt această reducere a livrărilor, oficialii spunând că reducerile subminează eforturile lor de inoculare a cetăţenilor şi de a limita răspândirea virusului care a ucis peste 2 milioane de oameni.

Ungaria, notă discordantă

De altfel, în Ungaria, autorităţile au dat undă verde pentru vaccinurile AstraZeneca şi Sputnik (rusesc) înainte ca Agenţia Europeană a Medicamentului să o facă, mai scrie HotNews.ro. De asemenea, ia în calcul și achiziționarea vaccinului chinezesc.

Digi24.ro notează că ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat agenţiei MTI că experţii acestui institut sunt în prezent în Rusia pentru a examina procesul de producţie al vaccinului Sputnik V, iar joi urmau să aibă discuţii cu reprezentanţii autorităţii sanitare ruse. 

Szijjarto a mai spus că guvernul de la Budapesta a primit un precontract pentru achiziţia de vaccinuri Sputnik V. Ungaria are nevoie rapidă de o mare cantitate de vaccin sigur şi eficient, întrucât coronavirusul ia în această ţară circa 100 de vieţi zilnic şi restricţiile antiepidemice costă economia aproximativ 10 miliarde de forinţi pe zi (circa 30 de milioane de euro), a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

În acest context, Ungaria evaluează de asemenea vaccinul chinezesc Sinopharm şi este singura ţară membră a UE ce are în vedere achiziţia de vaccinuri în afara schemei gestionate la nivel comunitar de Comisia Europeană, considerată prea lentă.

Comisia Europeană a comandat 600 de milioane de doze din vaccin Pfizer, suficient pentru a vaccina două treimi din populaţia blocului comunitar cu ambele doze.

Deşi UE a semnat acorduri cu mai multe companii care urmează să îi furnizeze aproape două milioane de doze, doar vaccinurile Pfizer-BioNTech şi Moderna au fost aprobat până acum de Autoritatea europeană de reglementare din domeniul medicamentelor. EMA examinează în prezent documentaţia pentru vaccinul AstraZeneca/Oxford şi a anunţat că o decizie ar putea fi luată în 29 ianuarie.