Unul dintre ultimele palate vizibil degradate din Oradea va renaşte. După ani de amânări, fostul Palat al Finanţelor, cunoscut orădenilor şi ca fosta Policlinică Mare, a intrat în şantier.
Peste doi ani, imobilul cu o arhitectură impunătoare va deveni sediul Consiliului Judeţean Bihor.
Ridicat în timp record
În ultimii ani ai secolului XIX, la capătul străzii Republicii de azi, demara o investiţie majoră pentru oraş. Administraţia Finanţelor avea nevoie de un sediu impunător, iar pe un teren vecin cu spitalul ridicat de ordinul călugărilor mizericordieni a fost edificată clădirea ce avea să fie cunoscută drept Palatul Finanţelor.
După planurile arhitectului Rimanóczy Kálmán junior, palatul a fost construit în timp record: în doar 14 luni, din februarie 1899 până în aprilie 1900! Clădirea în stil eclectic (foto) a avut pe faţadă numeroase ornamente, iar interiorul a fost de asemenea bogat în decoraţiuni. În plus, pe tavanul aflat deasupra casei scărilor "veghea" o pictură impresionantă cu îngeri.
După al Doilea Război Mondial, Palatul Finanţelor s-a transformat în ambulatoriul Spitalului Judeţean, destinaţie pe care a avut-o până în 2008. Însă Policlinica Mare a intrat într-o vizibilă degradare, odată ce urmaşii călugărilor au pretins retrocedarea clădirii. După 13 ani de procese, Consiliul Judeţean a dovedit, definitiv, că imobilul se cuvine să fie al judeţului, deoarece n-a fost nici construit de călugări, nici naţionalizat, ci a trecut în proprietatea Regatului României, ca urmare a aplicării Tratatului de la Trianon, după ce fusese până în 1918 al statului austro-ungar.
Pe bani europeni
Devenit proprietar cu acte în regulă în 2016, CJ Bihor a căutat fonduri pentru reabilitarea palatului, o mare parte a acestuia fiind vandalizată sau distrusă de trecerea vremii.
Vestea bună a venit luna aceasta, când asocierea firmelor Drum Asfalt, Constructorul Sălard şi Drumuri Bihor a deschis şantierul. "Prin reabilitarea acestei clădiri, protejăm patrimoniul emblematic al oraşului. Una dintre cele mai frumoase clădiri din Oradea, construită în perioada antebelică pe colţul din stânga intrării pe artera principală, va fi un reper arhitectural după refacere", a spus, la semnarea contractului, preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan.
(foto: Remus Toderici)
Lucrările în valoare de 29,5 milioane lei (fără TVA) şi cu o durată de execuţie de 31 de luni ar putea fi decontate din bani europeni, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. "Am depus proiectul spre finanţare, nu avem încă un răspuns. Am demarat lucrările, urmând să le decontăm, indiferent din ce sursă le vom finanţa", explică vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan (foto).
Călcâiul lui Ahile
Între timp, în interior se lucrează pe mai multe fronturi.
Potrivit arhitectului Cristian Puşcaş (foto), imobilul va fi mansardat, iar mai mulţi pereţi sunt dărâmaţi, pentru recompartimentarea necesară viitorului sediu al CJ. Majoritatea pardoselilor sunt de asemenea scoase. "Se păstrează cam 15% din vechile pardoseli, singurele valoroase", explică Puşcaş.
De asemenea, muncitorii iau mulaje de pe ornamentele clădirii, atât din interior, cât şi din exterior, pentru a le putea restaura ori reproduce.
Pictura de pe tavanul din casa scării va fi şi ea recondiţionată, fiind bine conservată, însă din nefericire elementele de feronerie s-au pierdut pentru totdeauna. "Pe casa scării, principalele balustrade au fost furate şi sunt convins că au fost spectaculoase. Acolo trebuie să venim cu o invenţie, este călcâiul lui Ahile în acest proiect, pentru că nu ştim cum au arătat", zice arhitectul.
Dilema stemei
Faţada va fi reprodusă exact ca la construire. "Am găsit şi o imagine cu frontonul triunghiular din faţada principală, despre care până acum nu am ştiut nimic. O fotografie în care se vede stema Imperiului Austro-Ungar, cu doi îngeri şi nişte ghirlande care îi îmbracă", mai zice Puşcaş.
O necunoscută este încă stema ce va fi pusă deasupra îngerilor. Cea imperială avea o coroană deasupra, în timp ce stema Bihorului nu are un asemenea element. "Stema Oradiei are o coroană şi, pentru a păstra proporţia grafică a acelui fronton, am putea să o folosim. Dar decizia aparţine proprietarului", explică arhitectul.
Dacă totul va merge fără oprelişti, în anul 2025 s-ar putea ca palatul să-şi redeschidă porţile. Reabilitarea durează întotdeauna mai mult decât construirea, dar probabil va merita aşteptarea...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.