Păduri sub atac: Pădurile din Parcul Natural Apuseni sunt decimate de hoţi, cu complicitatea pădurarilor

Chiar dacă Bihorul nu este un judeţ cu "renume" în furtul de lemne, precum Suceava ori Maramureşul, nu înseamnă că aici nu dispar copacii din păduri. Ba chiar sub semnătura paznicilor! Un control al Gărzii Forestiere a scos la iveală că 200 de arbori din zona Boga au fost tăiaţi ilegal, cel mai probabil prin complicitatea pădurarului cu şeful său direct. 

În acelaşi timp, codrii sunt ameninţaţi şi de dăunători naturali. În preajma Padişului, gândacii de scoarţă, o insectă invazivă, provoacă în lunile de vară uscarea a tot mai mulţi arbori. Iar pentru ca tabloul distrugerilor să fie complet, silvicultorii şi ecologiştii nu ajung la un numitor comun privind cea mai bună soluţie pentru combaterea insectelor...

Hoţie ascunsă în munţi

La începutul verii, o echipă a Gărzii Forestiere Oradea a făcut un control în pădurile din Parcul Natural Apuseni, în apropierea satului de vacanţă Boga, unde administrează fond forestier un ocol public din cadrul Direcţiei Silvice Oradea, Sudrigiu, şi alte trei ocoluri private - Lăzăreni, Codrii Beiuşului şi Horea Apuseni. Comisarii s-au îndreptat spre această zonă deoarece, din 2015, de la înfiinţarea Gărzii Forestiere, acolo nu s-au mai făcut controale, fiind vorba de un areal montan greu accesibil. "Mi-au spus colegii că au fost zone în care pur şi simplu au urcat în genunchi şi pe coate", spune şeful Gărzii Forestiere Oradea, Stelian Pantea (foto). Dar tocmai geografia locului îl face atractiv pentru hoţi...

Pe unul dintre versanţii greu accesibili din Boga, care în acte figura ca pădure de fag aflată în proprietatea Statului Român şi administrată de Ocolul Silvic Sudrigiu, comisarii au găsit 200 de cioate rămase în urma unor tăieri ilegale. Nici unul dintre arbori n-a avut marca specifică tăierilor legale, şi, conform documentelor, fagii creşteau neameninţaţi... 

Pădure pe hârtie

Primul luat la întrebări a fost pădurarul responsabil de zonă, Nicolae Trip, care ar fi trebuit să se asigure că nicio drujbă nu intră în pădure. Comisarii GF Oradea au depistat rapid că este vinovat pentru furtul comis: cioatele erau uscate, semn că arborii au fost tăiaţi de mult, dar pădurarul n-a raportat hoţia. Semn că a fost fie complice, fie chiar "comandantul" drujbei...

Culmea e că nici şefii lui n-au observat lipsa arborilor! Cu două luni înaintea controlului, zona a fost, teoretic, inspectată şi de şeful de district care răspunde de zonă, Tudor Magda, care şi-a pus semnătura pe un document ce atestă că totul era în regulă. 

Singurele explicaţii date de cei doi au fost că arborii ar fi fost tăiaţi, de fapt, în urmă cu mai mulţi ani, legal, doar că marca nu se mai vede, iar în documente nu s-a operat schimbarea, lucru greu de imaginat. Până la urmă, tot ei ar fi avut sarcina să se asigure şi că actele sunt corecte...

Calculând un prejudiciu de 60.000 lei, Garda Forestieră Oradea a făcut două plângeri penale, pe numele ambilor angajaţi ai Direcţiei Silvice, acuzându-i de tăiere ilegală de lemn, neglijenţă în serviciu şi întocmire de acte neconforme cu realitatea.

Cercetaţi disciplinar 

Până când procurorii vor finaliza ancheta penală, stabilind vinovaţii şi cine ar trebui să restituie prejudiciul, instituţia care îi plăteşte pe cei doi pentru administrarea şi paza pădurilor îi cercetează disciplinar. "Pentru pădurarul Nicolae Trip am propus Comisiei de Disciplină desfacerea contractului de muncă, iar pentru şeful de district Tudor Magda reducerea salariului cu 10% pentru o perioadă de 6 luni. Decizia o va lua comisia, în perioada următoare", spune şeful Direcţiei Silvice Oradea, Teodor Suciu (foto). 

Cum de pădurarul este ameninţat cu şomajul, iar şeful de district abia cu o reducere la salariu, şi aceea minusculă? "Pădurarul nu a sesizat niciodată că ar avea probleme în fondul forestier. Şeful de district nu poate să verifice chiar totul", răspunde Suciu. Altfel spus, şefii de district, deşi au în subordine toţi pădurarii, îi cred pe aceştia pe cuvânt şi nu fac personal verificări, aşa cum fişa postului îi obligă.

Atacaţi de gândaci

Arborii din Apuseni nu sunt doborâţi doar de hoţii de lemne, însă. De ani buni, în Padiş, copacii sunt puşi la pământ de nişte dăunători pe cât de mici, pe atât de nocivi: gândacii de scoarţă sau ipidae, cum sunt denumiţi ştiinţific. Insecta este vitală în natură, fiind cea care, atunci când un arbore este bătrân sau bolnav, îl "devorează" până când îl doboară, declanşând descompunerea lui şi apoi transformarea în humus, strat nutritiv indispensabil pădurii. În verile secetoase şi calde, însă, ipidaele se răspândesc şi, în căutare de hrană, atacă şi arborii sănătoşi.

După mezociclonul care a măturat Apusenii în 2017, doborând mii de copaci, gândacii de scoarţă s-au răspândit în zonă, folosind drept "case" arborii puşi la pământ de furtună. Tabloul a fost perfect pentru micile insecte: copacii au fost doborâţi cu duiumul, iar silvicultorii nu s-au grăbit să le înlăture. De altfel, în continuare, în zone greu accesibile din Padiş mai există arbori doborâţi atunci de furia naturii şi rămaşi la pământ pentru că firmele de exploatare a lemnului n-au considerat rentabilă coborârea lor la vale. Aceştia au devenit acum veritabile adăposturi pentru ipidae, ale căror teritorii tot mai vaste se suprapun inclusiv cu zonele de conservare specială ale parcului natural, unde nu poate fi făcută nicio intervenţie umană. 

Problemă sau pretext?

Problema ipidaelor ar putea deveni tot mai gravă, mai ales că silvicultorii şi ecologiştii nu ajung la un numitor comun. Tocmai pentru că extragerea lemnelor doborâte de furtună în pădurile Apusenilor s-a făcut foarte lent, şi nici alte măsuri eficiente pentru combaterea gândacilor nu s-au aplicat, Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni, un for compus din diverşi specialişti care iau toate deciziile ce vizează activităţile în zonele cu regim special, a decis la începutul lunii septembrie să interzică absolut orice intervenţie, inclusiv pentru combaterea ipidaelor. Aşadar, nici lemnul uscat nu mai poate fi scos de-acolo, nici nu se pot pune capcane cu feromoni care atrag gândacii, deşi aceasta este o soluţie care se aplică în toată lumea. 

Decizia i-a nemulţumit pe angajaţii ocoalelor silvice vizate, care acum se plâng că nu mai pot valorifica lemnul din doborâturi. Pe de altă parte, ecologiştii spun că pădurarii nu vizează protecţia arborilor, ci caută un motiv ca să intre în zonele de conservare. "Ani de zile nu au terminat de evacuat lemnele, dar nu pentru că nu li s-a rentat, ci pentru că aşa au avut un motiv ca să obţină acces în zonele de conservare. Ei ar vrea să aibă în continuare posibilitatea asta", spune un specialist din Consiliul Ştiinţific. Şi, odată cu extragerea arborilor atacaţi de gândaci, ar putea "agăţa" şi alţii, sănătoşi şi valoroşi.

Cert e că, dacă cele două părţi nu vor ajunge la un compromis, situaţia ar putea deveni cu adevărat problematică. La vară, când ipidaele vor "învia", vor ocupa noi teritorii şi, implicit, vor provoca uscarea altor arbori. Ce nu se fură se distruge...

SOLUŢII DIN VEST
Regenerarea naturală, o opţiune

Chiar dacă prezenţa ipidaelor în natură este firească şi necesară, înmulţirea şi expansiunea lor e problematică. "Din 2018 avem această problemă a extinderii lor şi în total, în ocoalele noastre (n.r. publice), avem o suprafaţă afectată de ipidae de circa 3.135 ha, din care am pus în valoare aproximativ 60.000 metri cubi de material lemnos", spune şeful Direcţiei Silvice Oradea, Teodor Suciu. Cam cât 4.000 de remorci...

Problema este că nici în Europa vestică nu există o soluţie unanim acceptată pentru combaterea ipidaelor. În anumite zone din Germania, de pildă, s-a optat pentru regenerare naturală, adică după ce s-au curăţat copacii bolnavi pădurea a fost lăsată să-şi urmeze cursul, în timp ce în alte ţări se folosesc capcane cu feromoni.