1907. După placul unei baronese
Cu puţină atenţie, orice orădean observă că pe strada Republicii 73 şi peste drum, la numărul 50, există două clădiri aproape identice. Sunt Palatele Gerliczy, a căror istorie se leagă de cea a baronului Gerliczy István. Nepot al lui Gerliczy Felix, fost subprefect al comitatului Bihor în anii 1860-1861, şi fiu al lui Gerliczy Ferencz, fost parlamentar la Budapesta şi cavaler al Ordinului Maltez, Gerliczy István a deţinut în Oradea mai multe proprietăţi.
Două dintre acestea se aflau pe Fö Utca (actuala stradă Republicii), pe ambele laturi. Zona a început să se dezvolte mai cu seamă după darea în funcţiune a gării centrale, mai multe terenuri fiind puse la dispoziţia celor care doreau să construiască imobile de locuinţe sau mixte. La începutul secolului XX, pe lângă case, artera găzduia două spitale şi mai multe clădiri ale companiei feroviare de stat.
Edificarea palatelor Gerliczy s-a făcut după dorinţa soţiei lui István, baroneasa Félixné Gerliczy. Arhitectura lor a fost proiectată de către Sztarill Ferenc, ambele imobile fiind terminate în 1907. Incluse în curentul secessionului şi având un aspect sobru, nota lor discordantă este asemănarea, până aproape de identitate, strada principală interpretându-le ca pe o poartă de trecere.
2017. După retrocedare, renovare
Împreună cu o casă construită în prelungirea palatului de la numărul 50, imobilele au fost preluate la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial de către Comisia de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice, care gestiona bunurile deţinute de cetăţenii unguri pe teritoriul României.
Catalogat, după război, ca "element de dreapta", cu "atitudine antidemocratică şi duşmănoasă faţă de URSS", chiar "susţinător al ideilor horthiste", Gerliczy István s-a retras din România odată cu soldaţii germani şi unguri, stabilindu-se împreună cu familia la Budapesta, iar ulterior la Paris, unde a şi murit în 1961.
În anul 1949, clădirea aflată la numărul 50 a fost alocată Comandamentului de Miliţie Oradea. Dar, pentru că proprietarul le-a abandonat, niciunul dintre palate nu a făcut obiectul naţionalizării din anul 1950. După anul 1990, urmaşii lui Gerliczy István au cerut în instanţă retrocedarea imobilelor, iar în 2012 clădirea în care funcţionase Miliţia şi apoi Poliţia Bihor a fost dată pretendenţilor. După încă trei ani, instituţia s-a şi mutat din clădire. "Sora" sa de la numărul 73 a fost şi ea retrocedată în cadrul aceloraşi procese, iar la începutul acestui an proprietarii au reuşit să demareze reabilitarea.
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.