1751. Canonici înşiruiţi
După ce a început construcţia catedralei romano-catolice, în 1751 episcopul romano-catolic al Oradiei Pál Forgárch a emis un decret prin care capitulul episcopiei orădene, care până atunci îşi avea sediul în piaţa centrală Sfântul Ladislau, urma să se mute lângă bazilică. Aşa a pornit, pe la jumătatea anilor 1750, construcţia primei case din ansamblul ce avea să devină Şirul Canonicilor.
Primul canonic care şi-a ridicat o casă aici a fost János Alapi, care şi-a construit cu propriii bani imobilul aflat azi la numărul 7, la intersecţia cu strada Săvineştilor. Apoi, pe rând, au apărut casele de la numărul 9 şi numărul 15. Un act din 1777 arată că pe respectivul amplasament existau deja patru case, iar alte trei erau în construcţie.
Timp de o sută de ani, ansamblul a fost reîntregit cu încă trei clădiri, ultima casă fiind terminată în 1875. Cele 10 case au fiecare câte un etaj dar, cum au fost construite în perioade diferite, nu au un aspect unitar. Coridorul cu arcade construit în faţa lor, cel mai spectaculos element al ansamblului, rezolvă această problemă. Sprijinit pe 56 de stâlpi pătraţi, coridorul are o lungime impresionantă: 253 de metri.
2015. De toate pentru toţi
Întreg ansamblul Şirul Canonicilor este şi astăzi în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice, iar împreună cu Catedrala Adormirea Maicii Domnului şi cu Palatul Episcopal din vecinătate formează cel mai mare ansamblu baroc din România.
În cele 10 case funcţioneză diferite departamente şi instituţii subordonate Episcopiei: Parohia Catedralei, reşedinţa episcopului pensionat Tempfli József, Centrul Diecezan pentru Tineret sau Policlinica Caritas, unde pot fi trataţi orădeni cu venituri mici. Şirul Canonicilor mai găzduieşte şi un internat de elevi şi sediul Asociaţiei Caritas Catolica, organizaţie menită să-i ajute pe bihorenii aflaţi în dificultate.
În fostele case ale canonicilor mai funcţionează şi un birou de turism religios, administrat tot de Episcopia Romano-Catolică pentru a-i ghida, în primul rând, pe cei aproximativ 50.000 de turişti din felurite ţări care se opresc anual să viziteze catedrala romano-catolică, dar nu ştiu ce altceva ar mai putea vedea în Oradea. În casele din Şirul Canonicilor se mai găseşte galeria de arte Tibor Erno, asociaţia Viaţă cu autism, o librărie şi un magazin cu obiecte bisericeşti.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.