URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 05 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum ceva ani s-a făcut o analiză a calificării pe care o aveau slujbașii CNAIR, pentru că lumea era intrigată de ce nu se mișcă lucrurile în atât de sensibilul domeniu al construirii de autostrăzi. S-a constatat că mare parte dintre cei care luau salariile pe acolo erau ori absolvenți de teologie, ori profesori de română.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Vă mai amintiți bancul care circulă tot la patru ani, cu alegerile care în România se fac doar pentru a stabili cu cine guvernează UDMR? În Bihor e pe cale să apară altul: alegerile se fac ca să se știe pe cine a bătut Bolojan.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 18 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în 10 zile de la publicare o lege care modifică condițiile în care se pot organiza jocuri de noroc în România. Legea nouă instituie restricții severe și sancțiuni contravenționale foarte mari pentru nerespectarea prevederilor legale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
17 Aprilie 2017, 10:52

Oradea ieri, Oradea azi: Ştiaţi cine a fost Lucreţia Suciu?

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1859. Cine a fost Lucreţia Suciu

Una dintre puţinele scriitoare reprezentative în spaţiul românesc de la sfârşitul secolului 19 a fost orădeanca Lucreţia Suciu. Născută în 1859 în Velenţa Oradiei, ca fiică de protopop şi cu mamă poetă, Lucreţia a făcut şcoala la Institutul Ursulinelor.

Potrivit cărţii "Oameni din Bihor" semnată de Teodor Neş, în 1885 familia Suciu s-a mutat în satul Ucuriş (azi în comuna Olcea), unde casa lor a găzduit un mic cerc literar, frecventat şi de George Coşbuc.

Cunoscătoare a limbilor franceză, germană şi maghiară, Lucreţia Suciu a debutat în 1884 în revista Familia, cu sonetul "Suvenir". A publicat regulat până în 1895, poeziile sale fiind foarte bine primite de public. Singurul ei volum, "Versuri", care a cuprins 67 de poezii, a apărut în 1889, la Sibiu.

Cele mai multe dintre versurile sale au fost marcate de decepţia uriaşă în dragoste. Lucreţia Suciu a fost logodită timp de 7 ani cu un căpitan român din armata austro-ungară "încruntat şi dornic de aventuri", ca în final să se despartă şi fiecare să se căsătorească cu altcineva. În 1891, scriitoarea s-a căsătorit cu Wilhelm Rudow, un scriitor şi ziarist german, care avea să publice o Istorie a literaturii române.

2017. Cine o mai ştie?

Soţii Rudow au editat, în 1897, revista "Foaia literară", la care a colaborat şi George Coşbuc. Sub semnătura Lucreţiei Suciu, în revistă au apărut doar două poezii şi povestirea "Logodnica Contelui Stuart".

Bolnavă de tuberculoză şi întristată de moartea prematură a soţului ei, Lucreţia Suciu a murit la doar 41 de ani, fiind înmormântată în cimitirul din Valea Mare de Codru. Opera sa a rămas apreciată mulţi ani după aceea.

În perioada interbelică, Eugen Potoran o socotea drept "o poetă eminesciană", poemele sale putând constitui oricând "o oprire rodnică în calea cercetătorului literar". În 2014, Alexandru Cistelecan făcea referire pe larg la Lucreţia Suciu, în volumul "Ardelencele", prezentând-o ca un soi de cap de pod pentru femeile-poet, o "Didonă a Ardealului".

În Oradea de azi, însă, prea puţini mai ştiu cine a fost Lucreţia Suciu, chiar dacă o şcoală gimnazială din Velenţa (foto), de altfel prima şcoală de stat din Oradea, îi poartă numele. Iniţial, instituţia purta numele Şcoala comunităţii, fiind destinată tuturor celor care nu reuşeau să intre în celelalte şcoli de stat, în perioada austro-ungară. Poeta a mai dat numele unei străzi din cartierul Grigorescu.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.65 RON
  • 1 EUR = 4.9764 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON