Oradea ieri, Oradea azi: Cine a fost Ion Bradu, tatăl scriitorului Mircea Bradu

1941. Dedicat satului

Folcloristul Ion Bradu este o personalitate mai puţin cunoscută peisajului cultural orădean, deşi activitatea sa, centrată asupra lumii rurale bihorene, a cuprins inclusiv episoade legate de Oradea. Născut la Nojorid în 1911, Ion Bradu a urmat şcoala primară în oraşul de pe Criş sub îndrumarea profesorului Gavril Pop, de la care a învăţat primele noţiuni despre folclor.

Pe când era elev al Şcolii Normale Unite, Ion Bradu a înfiinţat, împreună cu câţiva colegi de clasă, revista "Doina Crişurilor", unde au fost publicate versuri de folclor spre a fi transmise generaţiilor viitoare. După absolvirea studiilor, Bradu a devenit profesor la Lăzăreni, unde încă din primul an de activitate a înfiinţat biblioteca comunală.

Tot în primul an de lucru acolo a pregătit monografia localităţii, aceasta fiind prima asemenea lucrare redactată în Bihor după normele ştiinţifice ale sociologului Henri H. Stahl. După 1940, când Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei, împreună cu Oradea, dar comuna Lăzăreni a rămas în graniţele României, Ion Bradu a continuat să colaboreze cu publicaţiile româneşti din Beiuş şi cu revista de cultură Familia. Tot atunci a publicat volumul "Poeţi şi prozatori bihoreni".

2017. Despre dascălii Bihorului

Când România a intrat în cel de-al doilea război mondial, în vara lui 1941, Ion Bradu a fost chemat la oaste. A luptat trei ani ca vânător de munte, iar după încetarea alianţei cu Germania, la 23 august 1944, a fost luat prizonier, petrecând patru ani în lagăr.

După cum îşi aminteşte fiul său, scriitorul Mircea Bradu, profesorul s-a întors acasă într-o seară, "având o haină lungă şi o barbă imensă". În perioada comunistă, Ion Bradu a revenit la Oradea, unde a lucrat ca inspector la Comitetul de Cultură, exercitând şi două mandate ca director al Bibliotecii Judeţene. Implicându-se activ în viaţa culturală, a publicat 12 cărţi dedicate folclorului şi a imprimat două discuri cu tradiţii româneşti pentru străinătate.

A fost, de asemenea, iniţiatorul Zilelor Folclorului Bihorean, în 1968. A murit în 1990, în urma sa rămânând un manuscris dedicat dascălilor bihoreni pe care i-a cunoscut. A scris acest volum mai bine de patru decenii, între anii 1938 şi 1982, dar n-a apucat să-l tipărească.

Luna aceasta, fiul său a lansat cartea "Dascăli din Bihor", care prezintă 70 de profesori şi învăţători bihoreni. Numele autorului îl poartă azi şi o stradă din cartierul Nufărul, dar şi o asociaţie culturală înfiinţată tot de fiul său.