Nesimțirea, fiica urata a lipsei de incredere

Folclor de Bihor

Acum ceva ani s-a făcut o analiză a calificării pe care o aveau slujbașii CNAIR, pentru că lumea era intrigată de ce nu se mișcă lucrurile în atât de sensibilul domeniu al construirii de autostrăzi. S-a constatat că mare parte dintre cei care luau salariile pe acolo erau ori absolvenți de teologie, ori profesori de română.

CITEŞTE >

Cu tupeu

Noi cu cine votăm?

Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.

CITEŞTE >

Zic şi eu

Un anti-model: Bolojan

Vă mai amintiți bancul care circulă tot la patru ani, cu alegerile care în România se fac doar pentru a stabili cu cine guvernează UDMR? În Bihor e pe cale să apară altul: alegerile se fac ca să se știe pe cine a bătut Bolojan.

CITEŞTE >

Nesimțirea, fiica urâtă a lipsei de încredere

1 imagine

0 clipuri

0 audio

0 fisiere

4 comentarii

Scenă: ora 7.45 a.m., aglomeraţie la semafoarele care dirijează părinţii în drum spre şcoală. Se formează ambuteiaj deoarece şoferi grăbiţi blochează intersecţiile în care intră pe roşu, deşi le e clar că nu fac decât să-i împiedice pe cei care au verde să meargă mai departe. Exemplele ar putea continua: seminţe în faţa băncilor, mobilier urban distrus, dejecţii de câini la tot pasul, maşini parcate pe liniile de tramvai, etc. etc..

Comune acestor situaţii le este aparenta ignorare a reacţiilor celorlalţi de cătrei cei care le provoacă. În limba română acestui gen de atitudine i se spune nesimţire.

Scene de genul acesta au loc la noi mai frecvent decât în ţările occidentale. Înseamnă, logic, că incidenţa nesimţirii este mai mare la noi decât în lumea aşa-zis civilizată. Din păcate, nesimţirea asta ne urâţeşte viaţa, nu doar oraşul.

Suntem oare o naţiune de nesimţiţi? Încercând să înţelegem mai de aproape ce se întâmplă cu cei aşa-zis nesimţiţi vom constata că, dincolo de spoiala de agresivitate defensivă, adică tupeu, este ceva raţional: anticiparea faptului că la fel ar face şi alţii. Dacă vedem astfel gesturile neplăcute ale multor compatrioţi, acestea ni se vor părea un pic mai logice. Numai un fraier se poartă ca un mieluşel într-o lume de hiene.

Ceea ce ne lipseşte nouă ca naţiune, implicit şi orădenilor, este o părere optimistă despre intenţiile şi acţiunile celorlalţi. Da, românii se văd pe ei înşişi ca ospitalieri, inteligenţi şi frumoşi, dar totuşi se aşteaptă să se arunce gunoaie pe jos, să se bage în faţă la cozi ş.a.m.d. Din nefericire, prea mulţi se grăbesc să confirme aceste aşteptări deplorabile, astfel încât mizeria umană şi materială tinde să se perpetueze printr-un cerc vicios.

Sunt mulţi, e drept, şi cei care fac dezinteresat fapte frumoase şi generoase. Căutaţi-i, adeseori sunt şi timizi. Aceşti eroi fără intenţie merită ocrotiţi şi imitaţi. Prin exemplul lor, încet-încet poate vom deveni toţi optimişti. Iar oraşul mai curat.

Adrian Hatos
sociolog

Comentarii

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.

4 Comentarii

Moralist de ”Sorbonica”

I. ”Suntem oare o naţiune de nesimţiţi? Încercând să înţelegem mai de aproape ce se întâmplă cu cei aşa-zis nesimţiţi vom constata că, dincolo de spoiala de agresivitate defensivă, adică tupeu, este ceva raţional: anticiparea faptului că la fel ar face şi alţii. Dacă vedem astfel gesturile neplăcute ale multor compatrioţi, acestea ni se vor părea un pic mai logice. Numai un fraier se poartă ca un mieluşel într-o lume de hiene.” 1. Sociologul Hatoş uită, întâmplător(?), rolul esențial al sistemului educațional în reducerea/eradicarea gradului de nesimțire al unei colectivități umane, sistem educational din care şi el face parte. 2. Dacă toți cei aflați astăzi la catedră şi-ar face datoria ca dascălii pe care i-am avut, probabil că sociologul Hatoş nu prea ar fi avut motive să se întrebe dacă face parte, sau nu, dintr-o națiune de nesimțiți. Nu puțini dintre colegii săi de UO, ştiu bine la ce mă refer! 3. De tot felul de constatări şi moraliști este plină ”căruţa” naţiunii române. Ca şi de tot felul de ”Sorbonici”. Pe când nişte ”tratamente” preventive eficiente? II. ”Sărăcia reprezintă cea mai dură formă de violență” - Mahatma Ghandi. 1. Sociologul Hatoş se pare că nu prea a auzit de Gandhi, M. Ca și un alt mare moralist de ”Sorbonica”: professore dottore Cornuţiu. III. Poate ne explică sociologul Hatoş cum se mai fac segregările pe criterii etnice etc., prin școlile bihorene si nu numai.

Postat 07 Martie 2017, 03:22 de stefan

0 0 Raporteaza

ceea ce uriteste viata sociala in fiecare moment

In rezumat: "Ceea ce ne lipseşte nouă ca naţiune, implicit şi orădenilor, este o părere optimistă despre intenţiile şi acţiunile celorlalţi." Avem ginduri urite despre ceilalti pentru ca proiectam asupra lor ceea ce suntem noi insine de fapt. Cind noi o sa fim mai slefuiti si mai buni o sa-i vedem si pe ceilalti sub o lumina mai generoasa.

Postat 06 Martie 2017, 09:38 de poli

0 0 Raporteaza

:-)

Draga Adi...de cateva decenii deja populatia care a construit orasul (ei si urmasii lor) a fost inlocuita de valuri si valuri de nou veniti din mediul rural, un fel de lumpen-proletariat putin sau delc adaptat vietii urbane. Atunci cand lipsa de educatie s-a cuplat cu imbogatirea...a aparut parvenitismul. In Oradea ceea ce socheaza fata de alte orase este distanta enorma dintre frumusetea orasului (construit de altii) si gradul scazut de civilizatie al locuitorilor, grad scazut de civilizatie care se vede peste tot si in toate (limbaj, imbracaminte, atitudine). Deci nu trebuie sa ne miram prea mult. Sunt bune campaniile , luarea de atitudine. Pentur ca lucrurile sa se schimbe in bine vizibil mai trebuie sa treaca cel putin o generatie.

Postat 06 Martie 2017, 09:13 de Cleopard

0 0 Raporteaza

Aşa e...

Ne vedem ospitalieri,buni,filantropi...frumoşi...,,o mare abureală venită de dinainte de 90.

Postat 05 Martie 2017, 20:24 de crisan

0 0 Raporteaza