URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 25 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum vom avea ocazia să vedem cum se relaxează unii cetățeni ai județului, sub ochii neputincioși ai polițiștilor. Vor apărea din nou plimbările pe la ghene, ședințele de cumpărături prin buzunarele călătorilor din tramvaie și sesiunile de donații la cap de pod. Și asta pentru că politicienii au dat liber la Covid, numai pentru a se răfui între ei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pentru o perioadă, cel puțin, vom avea câte două fețe - una originală, unică, prin care ne-am construit identitatea vizuală de până acum, și una neutră, fadă, impersonală, care ne va transforma pe toți în clone. Dar, printre atâtea neajunsuri, masca de protecție ne-a lăsat totuși ochii liberi...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 13 mai a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 152/2020 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că textul legal în baza căruia s-au aplicat toate amenzile pe perioada stării de urgenţă este neconstituţional. Textul declarat neconstituţional prevedea că nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă [...], iar potrivit art.9 alin.(1) "conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite".
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
04 Februarie 2010, 08:20

Mariana Roşca primeşte de la CEDO înţelegere şi... 500 de euro

Mariana Roşca primeşte de la CEDO înţelegere şi... 500 de euro Mariana Roşca în noiembrie 2008, proaspăt eliberată din penitenciar
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Primul magistrat român condamnat pentru corupţie, Mariana Roşca, fostă angajată la Tribunalul Bihor, s-a adresat la CEDO încă din octombrie 2003, reclamând condiţiile de detenţie din penitenciarele Rahova şi Târgşor, unde şi-a executat o parte din pedeapsa de 11 ani de închisoare, precum şi faptul că procesul său nu a fost unul echitabil.

La înghesuială

Mariana Roşca a fost încarcerată la penitenciarul Rahova din 2003, în 2005 a fost transferată la Târgşor, iar în 2007 a fost mutată la Movila Vulpii, pentru şase luni, ulterior întorcându-se la Târgşor.

În ceea ce priveşte condiţiile de detenţie de la Târgşor, Roşca a susţinut că, iniţial, a stat într-o celulă de 50 de metri pătraţi, cu alte 36 de persoane, fiind apoi mutată într-o celulă de 14 metri pătraţi, cu alte 28 de persoane. A ajuns ulterior într-o celulă de 20 de metri pătraţi, pe care o împărţea cu alte 12 persoane. Ex-judecătoarea s-a plâns şi de calitatea proastă a hranei, dar şi de faptul că a fost obligată să muncească în puşcărie.

Eliberată condiţionat în 2008, Mariana Roşca a susţinut la CEDO că i-a fost încălcat dreptul prevăzut de articolul 3 al Convenţiei Curţii, adică acela de a nu fi suspus torturii sau unor tratamente inumane sau degradante. CEDO a admis această susţinere, pe motiv că în jurisprudenţa Curţii s-a reţinut că statul român nu respectă drepturile deţinuţilor în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie.

Pe de altă parte, fosta judecătoare a cerut Curţii să constate şi faptul că procesul în urma căruia a fost condamnată pentru fapte de corupţie şi abuz în serviciu a fost viciat, având în vedere că martorii propuşi în apărare nu au fost audiaţi de instanţa de fond, Curtea de Apel Bacău. Acest capăt de plângere a fost respins de magistraţii europeni, care au motivat că dreptul la apărare al judecătoarei nu a fost încălcat.

Daune colosale

Mariana Roşca a cerut CEDO ca România să îi plătească peste 78.954 de euro daune materiale, adică valoarea salariilor pe care ar fi trebuit să le încaseze între mai 2001 şi decembrie 2008.

Totodată, ea a solicitat şi 9.700.000 de euro despăgubiri morale, dar judecătorii CEDO au considerat că acestea nu se impun. Magistraţii au decis, totuşi, acordarea unei sume simbolice, de 500 de euro, pentru prejudiciul suferit de fostul magistrat.

Decizia a fost luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe 12 ianuarie şi a fost comunicată şi publicată pe site-ul instanţei marţi, 2 februarie.

Proces în lipsă

În anul 2000, Mariana Roşca era judecătoare la Tribunalul Bihor, specializată în lichidări judiciare, când în luna octombrie a aceluiaşi an, doi lichidatori judiciari au făcut o plângere penală împotriva ei, pentru corupţie şi abuz în serviciu. Cei doi susţineau că femeia le-ar fi cerut sume de bani pentru a-i menţine în funcţie, dar şi că ar fi vândut unei alte persoane active ale unei firme falimentare, Multimesc Marghita.

Mariana Roşca a fost suspendată din funcţie pe 17 mai 2001, iar procurorii au pus-o sub acuzare. Trei zile mai târziu era citată la Parchet, dar ea a transmis că nu poate veni din cauză că era plecată din localitate. Procurorii au considerat astfel că se sustrage urmăririi penale şi au cerut mandat de arestare pe numele ei.

Femeia a fost trimisă în judecată, în lipsă, la Curtea de Apel Oradea pe 1 august 2001, pentru corupţie şi abuz în serviciu. O lună mai târziu, dosarul a fost strămutat, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a decis condamnarea sa, în decembrie 2001, la 11 ani de închisoare. Atât judecătoarea, cât şi procurorii care au cercetat-o, au atacat decizia la Înalta Curte, dar judecătoarea a pierdut.

Pe 23 septembrie 2003, condamnarea finală la 11 ani s-a pronunţat, iar două zile mai târziu Roşca a ieşit din ascunzătoarea unde a stat mai bine de doi ani şi s-a predat Poliţiei, la Bucureşti. Fosta judecătoare s-a eliberat din penitenciar pe 7 octombrie 2008.


SCANDAL DUPĂ SCANDAL

pop blaga arest.jpgAlături de colega ei, Elena Pop Blaga, judecătoarea Mariana Roşca a fost, la sfârşitul anilor ‘90, în centrul mai multor scandaluri de corupţie. În 1999, magistratele au fost denunţate de afaceristul Radu Pentie că i-ar fi pretins, prin intermediul judecătorului Dumitru Marc, între timp decedat, câte 10.000 mărci germane pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor sale. Dosarul s-a închis prin scoatere de sub urmărire penală.

Elena Pop Blaga (foto) a avut şi propriul ei dosar de corupţie. În 2002, a fost arestată şi trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pentru că ar fi pretins şi primit 100 de milioane de lei vechi de la expertul tehnic Corneliu Huplea. Anchetatorii au stabilit că suma o răsplătea pe judecătoare fiindcă în dosarul de lichidare judiciară a unei firme a acceptat ca expertul să umfle devizul de evaluare a respectivei societăţi.

Achitată, Pop Blaga a fost reîncadrată în magistratură şi profesează din nou ca şi judecător. La rândul ei, a dat în juecată statul la CEDO acuzând încălcarea drepturilor sale în cursul procesului pe care l-a avut.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
De ce nu au raspundere interlopii cu legitimatie de la stat ?
Cand un magistrat a incalcat legea ar trebui demis ,comfiscate averile si arestat ,un dosar la CEDO dureaza mult ,cazul meu , de 15 ani ma judec ,in aceasta perioada , magistratii au castigat de la stat in fiecare luna salariul ,prima anuala si ani pe cartea de munca ,toate astea pentru ca , au incalcat legea prin deciziile gresite pe care le-au dat in dosare ,i-a faceti un calcul ,cat i-a platit statul in fiecare luna timp de 15 ani si inca ai mai plateste pe acesti , interlopi cu legitimatie de la stat ,pentru ca , nu exista o lege a raspunderii pentru ei ,plateste ceteanul civil pentru greselile si abuzurile lor .
Postat 13 Iulie 2013, 09:40 de rupa vili
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4424 RON
  • 1 EUR = 4.8422 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON