URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 15 IUNIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Spuneam odată, cu părere de rău, că Oradea nu va fi niciodată cum e Clujul, referindu-mă în principal la diferenţa dintre universităţi. Acum spun că Oradea nu va fi niciodată ca Bucureştiul, dar din fericire, când văd ce mizerie este la ei în domeniul gunoaielor. Şi când spun gunoaie, nu mă refer doar la cele din pubele...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu-i prima oară când Bolojan vrea să rezolve probleme gingașe cu metode... inginerești. Ideea trecerii actorilor și instrumentiștilor pe contracte de muncă pe durată determinată, pentru „eficientizarea” actului cultural, reflectă un reflex al stilului managerial cu iz dictatorial care l-a făcut celebru - dar, fără îndoială, și eficient - pe fostul edil al Oradiei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Durerea nevindecabilă a căpeteniilor UDMR-iste nu e doar că Bolojan le-a zburat din funcţiile bine plătite din CJ Bihor un număr însemnat de politruci, ci că şefii acestui partid, începând cu Cseke Attila şi cu Szabó Ödön, îşi văd carierele serios periclitate. În ultimele patru cicluri electorale, UDMR Bihor a scăzut de la 7-8 consilieri municipali în Oradea la doar 4 şi de la 9-10 consilieri judeţeni la numai 6 sub "înţeleapta" conducere a unor personaje precum cei doi.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Românii au grijă mai mare de automobilul personal decât de propriul corp. Mașinile sunt duse la timp la revizii și la ITP nu doar pentru că le iubim mai mult decât pe noi înșine, ci și pentru că așa zice legea, iar dacă nu o respecți, faci buba la buzunar. Și aici ajungem la miezul problemei, un miez care frige mai tare decât centrul soarelui - legea! Imaginați-vă ce răzmeriță ar fi în țărișoară dacă toți cetățenii ar fi obligați („obligați”, nu „să aibă dreptul”) să facă o dată pe an un set integral de analize! Atunci să vezi discursuri despre dictatură medicală, nu ca acum, cu vaccinurile!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că Inspectoratul Școlar l-a schimbat din funcție pe directorul Colegiului Gojdu, Florin Nicoară?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 18 mai 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, cunoscută popular ca "legea brăţărilor electronice". Prin această lege se stabilesc condiţiile în care persoanele arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar, precum şi cele împotriva cărora s-a emis un ordin de protecţie, sunt obligate să poarte un dispozitiv electronic ce permite localizarea lor.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul medicamentos al diabetului zaharat cuprinde antidiabeticele orale şi insulinele. Diabetul non-insulino-dependent care nu poate fi controlat prin regimul dietetic răspunde bine la grupa medicamentelor pe bază de derivate de sulfoniluree (cum este tolbutamidul sau glipizidul), care sunt uşor de folosit şi, după majoritatea specialiştilor, sigure. Vezi mai departe ce mediamente se folosesc și când este nevoie de tratament cu insulină...
04 Februarie 2010, 08:20

Mariana Roşca primeşte de la CEDO înţelegere şi... 500 de euro

Mariana Roşca primeşte de la CEDO înţelegere şi... 500 de euro Mariana Roşca în noiembrie 2008, proaspăt eliberată din penitenciar
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Primul magistrat român condamnat pentru corupţie, Mariana Roşca, fostă angajată la Tribunalul Bihor, s-a adresat la CEDO încă din octombrie 2003, reclamând condiţiile de detenţie din penitenciarele Rahova şi Târgşor, unde şi-a executat o parte din pedeapsa de 11 ani de închisoare, precum şi faptul că procesul său nu a fost unul echitabil.

La înghesuială

Mariana Roşca a fost încarcerată la penitenciarul Rahova din 2003, în 2005 a fost transferată la Târgşor, iar în 2007 a fost mutată la Movila Vulpii, pentru şase luni, ulterior întorcându-se la Târgşor.

În ceea ce priveşte condiţiile de detenţie de la Târgşor, Roşca a susţinut că, iniţial, a stat într-o celulă de 50 de metri pătraţi, cu alte 36 de persoane, fiind apoi mutată într-o celulă de 14 metri pătraţi, cu alte 28 de persoane. A ajuns ulterior într-o celulă de 20 de metri pătraţi, pe care o împărţea cu alte 12 persoane. Ex-judecătoarea s-a plâns şi de calitatea proastă a hranei, dar şi de faptul că a fost obligată să muncească în puşcărie.

Eliberată condiţionat în 2008, Mariana Roşca a susţinut la CEDO că i-a fost încălcat dreptul prevăzut de articolul 3 al Convenţiei Curţii, adică acela de a nu fi suspus torturii sau unor tratamente inumane sau degradante. CEDO a admis această susţinere, pe motiv că în jurisprudenţa Curţii s-a reţinut că statul român nu respectă drepturile deţinuţilor în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie.

Pe de altă parte, fosta judecătoare a cerut Curţii să constate şi faptul că procesul în urma căruia a fost condamnată pentru fapte de corupţie şi abuz în serviciu a fost viciat, având în vedere că martorii propuşi în apărare nu au fost audiaţi de instanţa de fond, Curtea de Apel Bacău. Acest capăt de plângere a fost respins de magistraţii europeni, care au motivat că dreptul la apărare al judecătoarei nu a fost încălcat.

Daune colosale

Mariana Roşca a cerut CEDO ca România să îi plătească peste 78.954 de euro daune materiale, adică valoarea salariilor pe care ar fi trebuit să le încaseze între mai 2001 şi decembrie 2008.

Totodată, ea a solicitat şi 9.700.000 de euro despăgubiri morale, dar judecătorii CEDO au considerat că acestea nu se impun. Magistraţii au decis, totuşi, acordarea unei sume simbolice, de 500 de euro, pentru prejudiciul suferit de fostul magistrat.

Decizia a fost luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe 12 ianuarie şi a fost comunicată şi publicată pe site-ul instanţei marţi, 2 februarie.

Proces în lipsă

În anul 2000, Mariana Roşca era judecătoare la Tribunalul Bihor, specializată în lichidări judiciare, când în luna octombrie a aceluiaşi an, doi lichidatori judiciari au făcut o plângere penală împotriva ei, pentru corupţie şi abuz în serviciu. Cei doi susţineau că femeia le-ar fi cerut sume de bani pentru a-i menţine în funcţie, dar şi că ar fi vândut unei alte persoane active ale unei firme falimentare, Multimesc Marghita.

Mariana Roşca a fost suspendată din funcţie pe 17 mai 2001, iar procurorii au pus-o sub acuzare. Trei zile mai târziu era citată la Parchet, dar ea a transmis că nu poate veni din cauză că era plecată din localitate. Procurorii au considerat astfel că se sustrage urmăririi penale şi au cerut mandat de arestare pe numele ei.

Femeia a fost trimisă în judecată, în lipsă, la Curtea de Apel Oradea pe 1 august 2001, pentru corupţie şi abuz în serviciu. O lună mai târziu, dosarul a fost strămutat, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a decis condamnarea sa, în decembrie 2001, la 11 ani de închisoare. Atât judecătoarea, cât şi procurorii care au cercetat-o, au atacat decizia la Înalta Curte, dar judecătoarea a pierdut.

Pe 23 septembrie 2003, condamnarea finală la 11 ani s-a pronunţat, iar două zile mai târziu Roşca a ieşit din ascunzătoarea unde a stat mai bine de doi ani şi s-a predat Poliţiei, la Bucureşti. Fosta judecătoare s-a eliberat din penitenciar pe 7 octombrie 2008.


SCANDAL DUPĂ SCANDAL

pop blaga arest.jpgAlături de colega ei, Elena Pop Blaga, judecătoarea Mariana Roşca a fost, la sfârşitul anilor ‘90, în centrul mai multor scandaluri de corupţie. În 1999, magistratele au fost denunţate de afaceristul Radu Pentie că i-ar fi pretins, prin intermediul judecătorului Dumitru Marc, între timp decedat, câte 10.000 mărci germane pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor sale. Dosarul s-a închis prin scoatere de sub urmărire penală.

Elena Pop Blaga (foto) a avut şi propriul ei dosar de corupţie. În 2002, a fost arestată şi trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pentru că ar fi pretins şi primit 100 de milioane de lei vechi de la expertul tehnic Corneliu Huplea. Anchetatorii au stabilit că suma o răsplătea pe judecătoare fiindcă în dosarul de lichidare judiciară a unei firme a acceptat ca expertul să umfle devizul de evaluare a respectivei societăţi.

Achitată, Pop Blaga a fost reîncadrată în magistratură şi profesează din nou ca şi judecător. La rândul ei, a dat în juecată statul la CEDO acuzând încălcarea drepturilor sale în cursul procesului pe care l-a avut.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
De ce nu au raspundere interlopii cu legitimatie de la stat ?
Cand un magistrat a incalcat legea ar trebui demis ,comfiscate averile si arestat ,un dosar la CEDO dureaza mult ,cazul meu , de 15 ani ma judec ,in aceasta perioada , magistratii au castigat de la stat in fiecare luna salariul ,prima anuala si ani pe cartea de munca ,toate astea pentru ca , au incalcat legea prin deciziile gresite pe care le-au dat in dosare ,i-a faceti un calcul ,cat i-a platit statul in fiecare luna timp de 15 ani si inca ai mai plateste pe acesti , interlopi cu legitimatie de la stat ,pentru ca , nu exista o lege a raspunderii pentru ei ,plateste ceteanul civil pentru greselile si abuzurile lor .
Postat 13 Iulie 2013, 09:40 de rupa vili
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0604 RON
  • 1 EUR = 4.9188 RON
  • 1 HUF = 0.0141 RON