A trecut un an de când Ecolect Group, asociaţia care cuprinde toate primăriile din Bihor şi Consiliul Judeţean, a implementat în judeţ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), timp în care în judeţ s-a ajuns la un grad de colectare separată a deşeurilor de 30%.
Cele mai slabe rezultate ale sortării se înregistrează în cele 25 de comune din jurul Oradiei, unde bihorenii plătesc un tarif unic lunar, indiferent de câte deşeuri produc.
Din ianuarie, însă, şi aici se va implementa sistemul "plăteşti cât arunci", care i-ar putea stimula pe cetăţeni să sorteze mai bine mizeriile.
Cât se aruncă, cât se reciclează
Într-o conferinţă de presă susţinută joi, preşedintele Ecolect şi, totodată, vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan, a făcut un scurt bilanţ al salubrităţii din judeţ, după cele 12 luni de funcţionare a sistemului integrat.
Obligatoriu pentru toţi bihorenii, SMID prevede că în mediul rural deşeurile se colectează în patru fracţii (resturi reziduale, plastic şi metale, hârtii şi cartoane, respectiv sticle), iar în mediul urban în cinci (în plus, existând fracţia resturilor biodegradabile).
Judeţul a fost împărţit în şase zone, fiecare având un operator de salubritate unic: în zona 1B (25 de comune din jurul Oradiei), compania responsabilă este RER Vest, în Zona 2 (Aleşd) este firma Salubri Aleşd, iar în loturile 3 (Salonta), 4 (Beiuş), 5 (Marghita) şi 6 (Săcueni), firma AVE Bihor.
"Azi, la un an de la punerea în funcţiune a sistemului, suntem la un grad de colectare separată de 30%, medie la cele şase zone", a declarat Mălan. Municipiul Oradea este o zonă distinctă în SMID Bihor (zona 1), gestionată de Primăria oraşului.
Cele mai bune rezultate le au locuitorii din zona 6 Săcueni, unde procentul de colectare separată a ajuns la 39%. În zona 5 Marghita este de 33%, în zona 3 Salonta de 32%, în 4 Beiuş de 31%, în 2 Aleşd de 25%, iar în 1B de doar 21%.
RER Vest va schimba modul de tarifare
"Am discutat despre această diferenţă între zonele 1B şi 6 şi am convenit, împreună cu RER Vest, că o cauză principală este că firma nu a început să aplice sistemul RFID de la început", a declarat Mălan (foto jos). Sistemul RFID înseamnă contabilizarea fiecărei goliri de pubele, cu ajutorul unor microcipuri cu coduri unice, aplicate pe recipiente.
Deşi RER Vest a dotat toate pubelele din comunele pe care le deserveşte cu aceste microcipuri, sistemul de tarifare "plăteşti cât arunci", care depinde de frecvenţa golirii, nu a fost implementat încă, aşa că clienţii acestei companii plătesc lunar un tarif fix, de 18 lei pe gospodărie, indiferent de cât de des scot pubelele în faţa casei.
În schimb, în celelalte zone, firmele AVE Bihor şi Salubri Aleşd au introdus deja sistemul "plăteşti cât arunci", care înseamnă că o gospodărie plăteşte 14,5 lei pe lună pentru o ridicare obligatorie a deşeurilor reziduale, iar apoi fiecare colectare o costă în plus 3,5 lei.
"Înseamnă în final că o gospodărie plăteşte un tarif de 25 lei, cu patru ridicări maximum. Am convenit cu cei de la RER Vest ca de la 1 ianuarie să implementeze şi ei acest program şi să propună un tarif", a declarat şeful Ecolect.
Deşeuri voluminoase aruncate gratuit
Mălan a vorbit şi de alte reuşite ale Ecolect, cum a fost concursul judeţean de curăţenie din vară "Luna curăţeniei", ori demararea, în parteneriat cu primăriile din Aleşd, Beiuş, Salonta şi Marghita, a unui proiect de 1,3 milioane de euro, pentru construirea unor platforme de depozitare a deşeurilor cu aport voluntar, unde bihorenii să ducă gratuit piese de mobilier, deşeuri textile ori alte mizerii care nu sunt colectate de operatorii de salubritate. Licitaţia pentru execuţia acestor platforme este în derulare, atrăgând 12 oferte.
"În primăvară, după ce vom desemna câştigătorul, vom avea posibilitatea să trecem la execuţia acestor platforme, astfel încât cel târziu în vara anului viitor să fie realizate. Cetăţenii din oraşe şi comunele limitrofe vor avea posibilitatea să depoziteze gratuit acele categorii de deşeuri care azi nu fac parte din SMID şi nu se ridică de la poarta gospodăriei", a declarat Mălan.
De asemenea, CJ Bihor a făcut un parteneriat şi cu firma Bene Internaţional, care adună gunoaiele de pe marginea drumurilor judeţene, iar într-o lună a strâns deja 20 de tone de gunoaie.
Lecţia de reciclare
La capitolul planuri de viitor, Mălan a precizat că Ecolect a alocat 1 milion de lei pentru achiziţia a 13 platforme semiîngropate, fiecare cu câte 3 containere de gunoi (unul de 3 metri cubi pentru sticle şi câte două de cinci metri cubi pentru fracţia uscată, respectiv umedă) care vor fi amplasate în tot atâtea zone turistice din Bihor, precum Padiş, Glăvoi, Stâna de Vale, peştera Farcu din Roşia, Şuncuiuş ori Vadu Crişului. "Sunt zone unde vin foarte mulţi bihoreni şi turişti din alte părţi la sfârşit de săptămână şi unde nu există un sistem corespunzător de depozitare şi gestionare a deşeurilor", a explicat preşedintele Ecolect.
De asemenea, prin proiectul "Şcoala reciclează", în fiecare clasă din fiecare şcoală din judeţ, dar şi în cancelarii, vor exista coşuri pentru colectarea separată a deşeurilor, investiţie pentru care Ecolect a solicitat şi aportul financiar al operatorilor de salubritate. "Vrem să facem ca mentalităţile copiilor noştri să fie corespunzătoare protejării mediului înconjurător", a declarat Mircea Mălan.
Totodată, CJ Bihor pregăteşte un proiect european de 56 de milioane de euro, SMID etapa a doua, prin care să realizeze platforme de deşeuri voluminoase în toate comunele judeţului, dar şi să cumpere un biodigestor care va putea transforma anual 30.000 de tone de deşeuri în compost. Acesta va completa activitatea staţiei de tratare mecano-biologică a deşeurilor, care încă nu a fost dată în administrarea vreunei firme, şi unde resturile reziduale vor fi deshidratate şi sortate, ca apoi cele care nu pot fi reciclate să fie incinerate la fabrica de ciment Holcim, de lângă Aleşd.
Care e preţul corect?
Mălan a vorbit şi despre probleme care mai trebuie rezolvate, precum gospodăriile fără contract de salubritate, colectarea deşeurilor din comunităţile de romi ori introducerea fracţiei biodegradabile în mediul rural din Bihor. Toate sunt pe agenda Ecolect şi discutate cu primarii şi operatorii.
În plus, doi dintre operatori, RER Vest şi AVE Bihor, au cerut Ecolect să majoreze tarifele practicate. "Vom analiza şi vom vedea în ce măsură se justifică", a spus Mălan, fără a preciza cât de mari sunt majorările propuse.
"Am cerut să fundamenteze aceste propuneri. Le-am transmis, înainte de a analiza propunerile lor, următoarele lucruri: nu vom fi de acord cu niciun fel de majorare dacă nu este totalmente justificată şi fundamentată şi nu vrem şi nu suntem de acord cu un sistem care mută greutatea mereu şi mereu pe umerii oamenilor de bună credinţă, care au încheiat contract şi care plătesc", a declarat vicele CJ Bihor.
Potrivit acestuia, SMID poate funcţiona atât timp cât operatorii de salubritate oferă un serviciu de calitate, dar primesc preţul corect pentru el, iar cetăţenii au la dispoziţie un serviciu bun, dar pe care să îl poată suporta financiar.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.