Fenomenul de bullying, tot mai răspândit în şcoli: Un elev din doi este umilit ori amenințat

Organizaţia Salvaţi Copiii din România atrage atenţia că numărul cazurilor de bullying din şcoli a crescut cu aproape o treime în anul școlar precedent, iar un elev din doi este victima actelor de ameninţare, umilire ori violenţă fizică în clasă sau în şcoala în care învaţă.

Un fenomen de speriat 

Potrivit unui comunicat transmis luni de organizaţie, de Ziua Internaţională pentru Nonviolenţă în Şcoală, în anul şcolar 2021 – 2022, în sistemul educaţional românesc, au fost înregistrate 10.971 de situaţii de bullying, în timp ce în anul anterior au fost 7.715.

În realitate, fenomenul ar avea o amploare mult mai mare. "Analiza recentă a organizaţiei arată că bullyingul în şcoală ori în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (circa 49% din elevii din România), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%)", se arată în comunicat.

Ce este fenomenul de bullying? Dacă un elev îşi ameninţă colegul cu bătaia, înseamnă că are un comportament violent şi indezirabil, dar nu e bullying. Dar dacă acțiunea are loc repetitiv, cu scopul de a denigra ţinta şi de a o marginaliza de restul grupului, atunci, cu siguranţă e bullying, conform Organizației Salvați Copiii. 

Fiind o formă de hărţuire, bullyingul se manifestă în diferite forme: verbal - prin porecle, jigniri şi ameninţări, fizic - prin loviri, piedici şi îmbrânciri, social - prin marginalizare, excluderea dintr-un grup, şi mai nou prin cyberbullying, pe internet, cele mai grave agresiuni fiind distribuirea în spaţiul public a unor imagini sau informaţii personale ale victimei.

E nevoie de grupuri anti-bullying

În 2019, Parlamentul României a modificat Legea Educaţiei interzicând explicit astfel de comportamente în unităţile de învăţământ.

Pentru prevenţia şi rezolvarea cazurilor s-a impus crearea unor grupuri de acţiune anti-bullying la nivelul fiecărei şcoli, alcătuite din profesori, specialişti, părinţi şi elevi, care să găsească cele mai eficiente soluţii.

„Considerând că grupurile de acţiune anti-bullying reprezintă cea mai bună cale de limitare a fenomenului de violenţă dintre elevi în spaţiile şcolare, Organizaţia Salvaţi Copiii solicită Ministerului Educaţiei o evaluare a stadiului implementării normelor metodologice privind constituirea acestor grupuri şi elaborarea unei strategii naţionale de respectare întocmai a dispoziţiilor legale. În şcolile în care există grup de acţiune anti-bullying şi este funcţional, se observă o îmbunătăţire a climatului educaţional, care se traduce printr-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinţii, astfel elevii primesc acelaşi mesaj la şcoală şi acasă. Se simt sprijiniţi pentru a deveni mai toleranţi şi se îndreaptă cu mai mare încredere către adulţi atunci când întâmpină situaţii dificile", au transmis reprezentanţii ONG-ului.

Multe victime ale bullyingului nu vor să îşi pârască profesorilor colegii şi nici să se destăinuie părinţilor, dar nici nu ştiu că au şi alte opţiuni. Aceștia pot cere ajutor de la specialişti, gratuit, accesând site-ul Scolifarabullying.ro.

BIHOREANUL a publicat în urmă cu un an un articol despre fenomenul de bullying arătând că victimelor le este frică să le povestească profesorilor și părinților prin ce trec. Între adolescenții umiliți s-a numărat o elevă care a fost marginalizată alături de alți cinci colegi de liceu pentru că au ales să se vaccineze anti-Covid. Cea mai îngrozitoare poveste aflată de BIHOREANUL a fost, însă, a unei fete care a învățat la Şcoala Dacia. Colegii i-au scuipat în mâncare, i-au turnat apă în cap, au tras-o de păr, iar în 2020, când au trecut în online, au început să o umilească pe grupurile clasei de pe rețelele de socializare.