URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 23 SEPTEMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Justiția bihoreană a consfințit în primă instanță caracterul de rentieri al angajaților Ansamblului Folcloric Crișana. Aceștia, alături de capra neagră, ursul panda și pensionarii cu pensii speciale, nu pot fi atinși nici măcar cu o floare. Deja mă gândeam să fac o chetă pentru domnul Tepe Lepe, chiar dacă declarația lui de avere are mai multe pagini decât cartea de telefon a Aleșdului.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Multe măști ce afișau inteligență și onestitate au căzut săptămâna trecută. În timp ce milioane de cetățeni sunt terifiați de scumpirea energiei (care o va agrava pe cea a produselor și serviciilor), într-un context oricum frustrant, creat de o alianță care și-a îngropat toate promisiunile, premierul Florin Cîțu s-a dovedit un brigand de Liga a III-a, autor de mișelii și de prostii impardonabile nu doar de către partenerii din USR-PLUS, ci în mod normal nici de către propriii colegi din PNL.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre intenția municipalității orădene de a reînființa Fotbal Club Bihor, cu intenția de a promova echipa până în prima ligă?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 2 septembrie a.c., Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un amplu proiect de modificare a Codului de procedură penală ce vizează, în esenţă, transpunerea în legislaţie a numeroaselor decizii pronunţate în ultimii ani de către Curtea Constituţională în materia procedurii penale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
27 Iulie 2021, 08:00

Eșec la secret: Consiliul Județean Bihor vrea să scape de centrala pe biomasă care a produs în 5 ani pierderi de 4 ori peste „câștiguri”

Eșec la secret: Consiliul Județean Bihor vrea să scape de centrala pe biomasă care a produs în 5 ani pierderi de 4 ori peste „câștiguri” ​​​​​​​GAURĂ NEAGRĂ. Proiectată, amplasată, construită și administrată greșit, centrala pe biomasă de la Săcueni, dorită de fostul vicepreședinte al CJ Bihor, Kiss Alexandru, are o capacitate de 4.457 MW/an, dar n-a atins-o niciodată, în 2020 producând abia 229 MW, de 56.000 lei, după cheltuieli de aproape 6 milioane lei. Anul trecut s-a defectat de tot, fără ca urmașii lui Kiss, Pásztor Sándor și Ioan Mang, să sufle o vorbă despre asta, ba chiar răsplătindu-și protejații puși s-o conducă
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În vara aceasta se împlinesc 5 ani de la punerea în funcțiune a uneia dintre cele mai promițătoare investiții ale Consiliului Județean Bihor - centrala pe biomasă de la Săcueni, care trebuia să transforme cereale și dejecții de animale în electricitate. La sfârșitul perioadei de implementare a proiectului finanțat cu fonduri UE, guvernamentale și locale, actuala conducere a CJ Bihor vrea, însă, să renunțe la ea, după ce a provocat prejudicii ascunse cu grijă de fosta administrație.

BIHOREANUL vă prezintă radiografia unui eșec, în fond, inevitabil: proiectată de o firmă abonată la contracte publice via UDMR, construită cu lipsuri și defecte, recepționată cu compromisuri, condusă de incompetenți și patronată de politruci, centrala se dovedește un dezastru de la A la Z.

Pagubă din dejecții

Călin GalDespre centrala pe biomasă de la Săcueni bihorenii au putut afla în doar două rânduri: la inaugurare, în iulie 2016, și în noiembrie 2020, când unul dintre noii vicepreședinți ai CJ Bihor, Călin Gal (foto), a dezvăluit jaful din asociațiile și fundațiile în care județul era parte.

Una dintre acestea, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoland, înființată de CJ Bihor împreună cu Consiliile Locale Săcueni și Diosig în 2011, administrează centrala pe biomasă care a cheltuit anul trecut aproape 6 milioane lei ca să producă energie electrică de doar 56.105 lei.

Firma avea nu mai puțin de 18 angajați, plătiți cu 1,8 milioane lei pe an: 6 productivi la Săcueni și 12 birocrați la Oradea, în frunte cu directorul general Călin Vesa, fostul șef al Direcției Regionale Vamale Oradea, trimis în judecată de DNA Oradea pentru protejarea unor evazioniști din comerțul cu petrol, membru PSD și naș al unuia dintre copiii fostului vicepreședinte al CJ Bihor Ioan Mang, care era și președintele ADI Ecoland. „Cumpărăm dejecții ca să producem pagubă”, spune și acum Călin Gal.

Două promise, una făcută

Alexandru KissIdeea centralei datează din 2010, când vicepreședintele Kiss Alexandru (foto) propunea realizarea unei „instalații de producere a energiei electrice prin valorificarea resurselor regenerabile, biomasă, în localitatea Săcueni” și a unui parc fotovoltaic în comuna Avram Iancu, ambele proiecte urmând să fie depuse în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, pentru cofinanțare cu fonduri europene.

După doi ani, proiectul parcului fotovoltaic din Avram Iancu era deja dat uitării, dar consilierul județean Szabó Ödön, acum președinte executiv UDMR Bihor și deputat, dădea detalii despre cel de la Săcueni. Politicianul afirma că centrala urma să aibă o capacitate instalată de 4.700 MW/an, asigurând necesarul de electricitate al CJ Bihor și al instituțiilor subordonate, plus iluminatul public în localități din nordul județului.

Centrala a devenit realitate abia în 2016. Într-o primă fază, în 2013, proiectul fusese respins, după cum recunoștea un alt consilier județean, PSD-ista Stela Babău, unsă directoare executivă. „Din 100 de competitori, am fost cam pe locul 120. Ulterior, aproape 30 de proiecte au fost retrase, iar cel al centralei de la Săcueni a fost declarat eligibil”, spunea Babău la inaugurare.  

Lumină din urină

Proiectarea a fost încredințată firmei Rono Aqua, deținută de un protejat al UDMR, Balogh Sóos Csaba, care în vremea când acest partid era la cârma județului câștiga în serie licitații de 20 milioane euro pentru diverse lucrări în comunele cu edili UDMR, mulțumită unor caiete de sarcini pregătite de alt UDMR-ist, Balogh Ferenc, angajat la CJ Bihor, dar și consultant pentru primarii formațiunii.

Conform proiectului, pus în aplicare de firma slovacă IMAO, centrala pe biomasă ar fi neutralizat anual 5.400 tone de dejecții de la fermele din zona Săcueni-Diosig și ar fi valorificat producția de porumb și secară de pe 126 de hectare. Amplasarea la Săcueni a și fost justificată, de altfel, prin cantitatea mare de dejecții disponibilă, prin presupusa intenție a unor legumicultori de a trece la cultivarea de cereale și prin faptul că Primăria a oferit 2 hectare pentru construirea centralei.

Principiul de funcționare a acesteia este relativ simplu, fiind utilizat cu succes în alte țări europene. Centrala are două fermentatoare de 5.000 metri cubi fiecare, unde se amestecă cerealele și dejecțiile pentru obținerea de gaz metan, transformat apoi în energie electrică, energia termică cogenerată fiind folosită și ea pentru producerea celei electrice. Motorul ce transforma gazul în electricitate asigura 70% din producție, iar instalația suplimentară 30%.

Centrala a costat 23,68 milioane lei, din care 14,99 milioane de la UE, alte 6,68 de la Guvernul României, cu restul contribuind CJ Bihor și CL Săcueni și Diosig.

Socoteli greșite

În primul sezon, 2016-2017, centrala a produs 3.600 MW, în următorul 3.000, în al treilea 2.200, iar în 2019-2020 doar 229 MW din capacitatea de 4.457 MW/an, anul trecut în februarie fiind oprită cu totul. „Un motor, clădirea tehnică, pompele centrale, sistemul de monitorizare a producției și instalația de cogenerare erau defecte, necesitând servisare”, spune Gal. Deși unele echipamente cedaseră încă din 2017, nici fostul președinte al CJ, Pásztor Sándor, nici vicele Ioan Mang, care conducea ADI Ecoland, nu suflaseră o vorbă despre asta, cum n-au vorbit nici despre gravele probleme existente încă de la pornire.

Mattyasi GaborÎnsăși amplasarea centralei la Săcueni a fost o decizie proastă, justificată exclusiv politic, prin dorința de „dezvoltare” a zonei. „Membrii ADI Ecoland au vrut să ofere romilor din zonă o ocupație, colectarea dejecțiilor de la fermele zootehnice”, spune fostul manager de proiect Máttyási Gábor (foto), acum director executiv. O socoteală proastă, căci achiziția de materie primă trebuie făcută la vedere, pe documente, prin SEAP, or romii care ar fi adus dejecții cu căruțele nu accesează platforma electronică de licitații.

Pe de altă parte, a existat și un motiv obiectiv care a îngreunat asigurarea materiei prime: acum un deceniu se estima că în 2020 România va produce 50% din energie din surse regenerabile, iar dejecțiile nu se vor mai putea depozita oricum și oriunde, „producătorii” urmând să plătească pentru a scăpa de ele. Or, abia de anul trecut a fost interzisă și la noi depunerea lor pe terenurile agricole. În plus, adaugă directorul, centrala urma să primească certificate verzi de circa 1,4 milioane euro anual, ceea ce, însă, nu s-a întâmplat.

Constant pe pierdere

La eșec au contribuit determinant, totuși, și cauze imputabile ADI Ecoland. În studiul de fezabilitate, materia primă vegetală a fost subevaluată (la doar 10 lei/tonă, deși costul real este de 150 lei), iar constructorul slovac a „omis” să realizeze laboratorul de analize pentru dozarea rețetei de producție (80% masă vegetală, 20% dejecții). Cu toate astea, în 2016 centrala a fost recepționată, iar defecțiunile s-au ținut lanț.

Întâi a „picat” un echipament care monitorizează procesul de producție, iar apoi turbina ce convertește energia termică în electricitate. „A fost executată garanția de bună execuție depusă de IMAO pentru că nu făcuse laboratorul de analize, dar apoi firma n-a mai venit să remedieze celelalte defecțiuni”, spune Máttyási. Evident, ADI Ecoland, cu CJ Bihor în frunte, nu a dat-o în judecată.

În schimb, a licitat efectuarea reparațiilor, dar abia la ultima încercare, în august 2020, s-a prezentat un ofertant, aceeași IMAO, care a și câștigat, dar fără a se prezenta să semneze contractul și să facă reparațiile. Rezultatul? „Am lucrat în pierdere în fiecare an. Abia în decembrie 2020 s-au făcut reparații capitale și anul acesta suntem pe zero”, explică Máttyási.

O sinecură

Stela BabăuMai mult, încă din 2016, Ecoland a fost parazitat cu politruci care nu au făcut decât să încaseze salarii grase, invers proporționale cu producția. La pornirea centralei, directoare executivă era numită PSD-ista Stela Babău (foto), iar organigrama de 18 posturi populată cu membri PSD (Sergiu David, Florica Bungău, Irina Pop) și UDMR.

În octombrie 2016, Mang l-a numit, peste directorul executiv și cel adjunct, ca director general, pe fostul vice UDMR-ist Kiss Alexandru, rămas fără job după ce DNA îl trimisese în judecată pentru șpăgi de 4,2 milioane euro încasate pentru diverse contracte publice. „Dl. Kiss a avut ideea centralei, era normal s-o coordoneze în continuare”, își justifica Mang decizia.

În iunie 2017 Kiss s-a pensionat, iar în iulie 2019, copleșită, Babău a demisionat „din motive personale”. Mang l-a adus în loc, ca director general, pe fostul șef al Regionalei Vamale Oradea, Călin Vesa, alt client al DNA, cu un salariu de 9.500 lei/lună. Director general adjunct era, cu 8.170 lei, Kecskes Iren (fostă secretară a lui Kiss la CJ, dar exilată de Pásztor la Ecoland), în timp ce Máttyási, ca manager de proiect, era plătit cu 7.848 lei, Sergiu David, pus șef Serviciu, lua 5.833 lei, iar Bungău, ca gestionar, 5.504 lei.

Parazitarea politică a durat până în noiembrie anul trecut, când actuala conducere a CJ Bihor a înjumătățit organigrama de la 18 la 9 posturi, păstrând cei 6 angajați productivi din Săcueni, iar la Oradea doar 3 în birouri, cu Máttyási director executiv.

„O gaură neagră”

La solicitarea actualei conduceri a CJ Bihor, un specialist român stabilit de câteva decenii în Germania, Anton Tămășiu, a făcut, pro bono, analiza Ecoland, cu concluzii fără echivoc, care au subliniat „deficiențe grave”: „lipsa biomasei necesare (investiția a fost realizată fără a avea materia primă), folosirea incompletă a energiei termice reziduale, angajarea unei organigrame foarte mari care a dus la cheltuirea unor sume nejustificate pentru salarizare, neasigurarea resurselor financiare pentru activitatea de servisare, reparații și mentenanță”.

„În fiecare an, centrala a avut bugete de 5,2 până spre 6 milioane lei, din care 1,2-1,8 milioane pentru salarii, și a produs de maximum 1,5 milioane lei”, spune vicepreședintele Călin Gal, adăugând că va propune ieșirea CJ Bihor din „combinație”. „S-a dovedit o gaură neagră în care județul a băgat o grămadă de bani și a produs doar pierderi. Interesul nostru e să scăpăm de ea, să o preia consiliile locale Săcueni și Diosig sau altcineva”, spune Gal, precizând că va face oficial propunerea după recepția finală, programată la finele acestei luni, când expiră cei 5 ani în care proiectul cofinanțat cu fonduri UE trebuia menținut, sub sancțiunea returnării acestora. Și a fost, chiar dacă a produs pierderi de aproape 20 milioane lei, salarii plătite și producție nerealizată...


SUPLIMENTE RATATE

De la îngrășăminte la peleți

Potrivit proiectului de acum un deceniu, centrala pe biomasă de la Săcueni ar fi urmat să realizeze anual, imediat după expirarea celor 5 ani de „sustenabilitate”, venituri suplimentare de 1,5 milioane euro din vânzarea reziduurilor rezultate din arderea biomasei, ca îngrășământ agricol.

Ideea s-a dovedit, însă, nefezabilă. „Am constatat că reziduurile se întăresc după ce sunt scoase din fermentatoare”, spune directorul Máttyási Gábor, care a experimentat o altă variantă pentru utilizarea acestora, presându-le pentru a produce peleți și bricheți. „Puterea calorică este similară celor pe care o au peleții și bricheții din lemn, dar pentru fabricarea lor sunt necesare alte utilaje”, explică directorul. Pe românește, alte investiții...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Apoi cand vorbesti de ciurda de hudmr..
Apoi cand vorbesti de ciurda de hudmr-ist nu poti spune numai despre hotie si cedari de active fixe si financiare catre firme din hungaria. Nimic bun despre mizerabilii lideri hudmr. Daca ai analiza tot cxe au facut ai vedea numai uriase gauri negre in bugete si patrimoniul judetului, municipiului. nIMIC NU POTI SPUNE DE BINE DESPRE EI SI DESPRE CE S-A FACUT IN ZONA CREPUSCULARA sACUIEI-mARGHITA! Acum hudmr se afla indirect la carma justitiei in Romania blocand orice incercare de reformare a ei si justitiabilii se complaca(ca le convine) si ii sustin pe cei din maghiarPSD! Nistye gunoaie!
Postat 27 Iulie 2021, 11:37 de scortosul
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2188 RON
  • 1 EUR = 4.9495 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON