URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 31 OCTOMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În 25 octombrie anul Domnului 2000, a apărut primul număr din BIHOREANUL. Dacă Alexandre Dumas a avut strălucita idee să continue povestea nemuritoare a muschetarilor şi să ni-i arate după 20 de ani, hai să fac şi eu la fel, dar invers. Să vedeţi cum eram noi acum 20 de ani.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Da, s-au făcut 20 de ani de BIHOREANUL! Potrivit planurilor noastre de mai an, azi ar fi trebuit să sărbătorim "a la grande", să facem o mare sărbătoare din acest eveniment, o adevărată "Zi a BIHORENILOR", organizată în aer liber, poate la Cetatea Oradiei, deschisă tuturor... N-a fost să fie. În mijloc de toamnă, poate că vremea ne-ar fi îngăduit. Vremurile, însă, nu.
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu ştiu ce şanse rămân, după ultima decizie a Curții Constituționale, ca alegerile legislative să fie la termen, aşa încât actualii parlamentari să nu-şi depăşească mandatele constituţionale. Deşi, potrivit Constituţiei, prelungirea acestora e posibilă doar în anumite condiţii (stare de război, de calamitate, de urgenţă) care, slavă Domnului, nu există, CCR a ajutat din nou PSD, dornic ca scrutinul, cu orice preţ, să aibă loc cât mai târziu.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Dintre toate mizeriile pe care ni le face pandemia asta blestemată, faptul că nu putem călători departe este printre cele mai rele. Nu pentru că ne lipsesc concediile de "afară", nu pentru că e musai să ne împrospătăm colecţia de fotografii din locuri exotice sau capitale celebre, nu pentru că nu ne place în România, ci din cauză că nu mai avem ocazia să vedem ce mai fac ceilalţi şi cum mai e pe la ei.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre inițiativa lui Ilie Bolojan de a reduce organigrama Consiliului Județean Bihor la jumătate?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul administrativ prevede ce drepturi și ce obligații au consilierii locali și județeni, primarul, viceprimarul și președintele consiliului județean. Iată care sunt acestea...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În urma identificării unor cazuri de listerioză în Marea Britanie, este bine de ştiut că această afecţiune infecţioasă rară este transmisă de obicei la oameni prin consumul unor alimente contaminate cu Listeria (lapte insuficient pasteurizat, brânză şi alte produse lactate, carne insuficient preparată termic), sau, mai rar, prin contact direct cu alte persoane sau animale infectate. Listerioza afectează cel mai frecvent nou-născuţii, bătânii, gravidele şi persoanele cu un sistem imunitar scăzut.
29 Ianuarie 2016, 07:13

Lumină din... urină: La Săcueni, prima centrală pe biomasă din ţară va face din bălegar curent

Lumină din... urină: La Săcueni, prima centrală pe biomasă din ţară va face din bălegar curent ECOLOGIE CU ECONOMIE. Pe lângă neutralizarea a 5.400 tone de dejecţii produse în fiecare an de fermele zootehnice şi valorificarea a 126 hectare de teren agricol, centrala de la Săcueni va aduce CJ Bihor şi celor două comune cu care s-a asociat o economie anuală de peste 200.000 euro. În plus, peste câţiva ani va produce şi un profit anual de 1,5 milioane euro din vânzarea îngrăşămintelor obţinute secundar
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Trei administraţii locale - Consiliul Judeţean Bihor şi cele comunale din Săcueni şi Diosig - împuşcă trei iepuri dintr-un foc: îşi asigură necesarul de electricitate, contribuie la scăderea poluării şi la atingerea obiectivului asumat de România la aderarea la UE, ca până în 2020 să obţină din surse regenerabile jumătate din energia de care are nevoie.

Finanţat cu fonduri europene, proiectul de aproape 23 milioane lei pentru construirea primei centrale pe biomasă din ţară va fi finalizat la Săcueni luna viitoare, când cele trei administraţii vor deveni, practic, autonome energetic.

Ţiganii şi poluarea

Ideea centralei pe biomasă a avut iniţial, în 2010, o motivaţie "socială", spune Matyasi Gabor (foto), directorul adjunct al Ecoland, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară înfiinţată de CJ Bihor şi Consiliile Locale Săcueni şi Diosig pentru derularea proiectului. "În zona Săcueni-Diosig populaţia romă e numeroasă, iar consiliile au vrut să profite de fondurile UE ca să le ofere o ocupaţie: colectarea dejecţiilor de la fermele zootehnice", explică Matyasi. În plus, cum sute de hectare din vechiul bazin legumicol sunt abandonate, investiţia putea oferi localnicilor garanţia că nu le vor lucra degeaba, ci vor avea asigurată desfacerea producţiei.

Rapid, însă, proiectul n-a mai avut nicio legătură cu grija pentru romi: investiţia e mult prea modernă, având nevoie de numai 6 angajaţi, şi necesită un ritm de lucru industrial, iar achiziţia materiilor prime trebuie să se facă potrivit legii doar prin licitaţii. Evident, localnicii sunt favorizaţi prin chiar apropierea geografică, dovadă fiind că Ecoland a încheiat deja cu 30 de ferme din zonă precontracte pentru achiziţia dejecţiilor animale şi a porumbului şi secarei cultivate pe 126 hectare.

Proiect cu noroc

Stela BabăuAmplasarea centralei a fost decisă în Săcueni după ce Primăria comunei a oferit cele 2 hectare necesare. Pentru a obţine fondurile UE din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, ADI Ecoland a depus proiectul în 2010 la Organismul Intermediar pentru Energie, care iniţial l-a respins. "Din 100 competitori, am fost cam pe locul 120", spune directorul executiv al Ecoland, Stela Babău (foto). Ulterior, aproape 30 de proiecte au fost retrase, iar cel al centralei din Săcueni a fost declarat eligibil, cu suma de 22,744 milioane lei, din care 2% (0,383 milioane lei) contribuţia CJ Bihor.

"De la semnarea contractului de finanţare, pe 5 august 2013, am lucrat pe repede înainte", spune Babău: au fost licitate proiectul tehnic (întocmit de Rono Aqua Oradea), dirigenţia de şantier (OLM Building Timişoara) şi execuţia (câştigată de IMAO, din Slovacia, care mai construieşte asemenea centrale în Serbia, Germania, Polonia, Austria, Ungaria şi Croaţia).

Rapid şi curat

La centrală au lucrat din martie 2014 numai meseriaşi şi au fost folosite doar materiale din Cehia, Germania, SUA, Serbia, Polonia şi Austria. "Din păcate, la noi nu e interesată nicio firmă de asemenea proiecte", spune directorul adjunct Ecoland, deşi ele vor fi din ce în ce mai căutate, pentru că România s-a angajat ca până în 2020 să obţină din surse regenerabile jumătate din energia pe care o consumă, iar pe de altă parte tehnologia nici măcar nu e atât de complicată cum pare.

Centrala din Săcueni are două fermentatoare uriaşe din oţel galvanizat, de câte 5.000 metri cubi, unde un dozator de mare capacitate, de 28 mc, amestecă dejecţiile animale cu porumb şi secară pentru producerea gazului metan. Inima "uzinei" este o microcentrală ce transformă gazul în electricitate, iar pentru creşterea randamentului a fost adăugată şi o instalaţie ce preia căldura produsă de motorul centralei pentru a o converti tot în electricitate. "Practic, acesta dă 70% din totalul producţiei, iar instalaţia suplimentară 30%, astfel că materia primă e folosită la maximum, 365 zile pe an", spune Matyasi.

Cu profit

Până pe 28 februarie, când centrala cu o putere de 4.557 MWh va fi pusă în funcţiune, Ecoland urmează să obţină licenţa de producător de energie de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie. Cum în primii cinci ani proiectul nu are voie să genereze profit, producţia va fi livrată în Sistemul Energetic Naţional, iar contravaloarea ei va fi compensată cu cea a facturilor emise de Electrica celor două consilii locale şi Consiliului Judeţean, cu tot cu instituţiile subordonate acestuia, de la Direcţia pentru Protecţia Copilului până la Teatrul Regina Maria. Economia depăşeşte câteva sute de mii de euro pe an, doar pentru iluminatul public Primăria comunei Diosig plătind anual circa 100.000 euro, iar CJ, numai pentru propriile sedii, peste 130.000 lei.

La câştigul de acum se va adăuga în câţiva ani încă unul, şi mai consistent. În baza unui nou proiect, Ecoland va putea ambala şi vinde îngrăşământul agricol obţinut la finalul procesului de producere a energiei, ceea ce, spune directorul executiv Stela Babău, va aduce venituri anuale de circa 1,5 milioane euro. Cam cât să se repare câte un drum judeţean în fiecare an ori să se modernizeze complet într-un cincinal...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Băutura-i temelie!!!
Probabil, de vreme ce ilustrul autor al articolului de față identifică "dejecțiile" animale doar cu "urina"... Probabil (prin analogie): " mancarea-i fudulie; doar băutura-i temelie"...
Postat 31 Ianuarie 2016, 14:55 de Danutz
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1588 RON
  • 1 EUR = 4.8747 RON
  • 1 HUF = 0.0132 RON