Trei administraţii locale - Consiliul Judeţean Bihor şi cele comunale din Săcueni şi Diosig - împuşcă trei iepuri dintr-un foc: îşi asigură necesarul de electricitate, contribuie la scăderea poluării şi la atingerea obiectivului asumat de România la aderarea la UE, ca până în 2020 să obţină din surse regenerabile jumătate din energia de care are nevoie.
Finanţat cu fonduri europene, proiectul de aproape 23 milioane lei pentru construirea primei centrale pe biomasă din ţară va fi finalizat la Săcueni luna viitoare, când cele trei administraţii vor deveni, practic, autonome energetic.
Ţiganii şi poluarea
Ideea centralei pe biomasă a avut iniţial, în 2010, o motivaţie "socială", spune Matyasi Gabor (foto), directorul adjunct al Ecoland, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară înfiinţată de CJ Bihor şi Consiliile Locale Săcueni şi Diosig pentru derularea proiectului. "În zona Săcueni-Diosig populaţia romă e numeroasă, iar consiliile au vrut să profite de fondurile UE ca să le ofere o ocupaţie: colectarea dejecţiilor de la fermele zootehnice", explică Matyasi. În plus, cum sute de hectare din vechiul bazin legumicol sunt abandonate, investiţia putea oferi localnicilor garanţia că nu le vor lucra degeaba, ci vor avea asigurată desfacerea producţiei.
Rapid, însă, proiectul n-a mai avut nicio legătură cu grija pentru romi: investiţia e mult prea modernă, având nevoie de numai 6 angajaţi, şi necesită un ritm de lucru industrial, iar achiziţia materiilor prime trebuie să se facă potrivit legii doar prin licitaţii. Evident, localnicii sunt favorizaţi prin chiar apropierea geografică, dovadă fiind că Ecoland a încheiat deja cu 30 de ferme din zonă precontracte pentru achiziţia dejecţiilor animale şi a porumbului şi secarei cultivate pe 126 hectare.
Proiect cu noroc
Amplasarea centralei a fost decisă în Săcueni după ce Primăria comunei a oferit cele 2 hectare necesare. Pentru a obţine fondurile UE din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, ADI Ecoland a depus proiectul în 2010 la Organismul Intermediar pentru Energie, care iniţial l-a respins. "Din 100 competitori, am fost cam pe locul 120", spune directorul executiv al Ecoland, Stela Babău (foto). Ulterior, aproape 30 de proiecte au fost retrase, iar cel al centralei din Săcueni a fost declarat eligibil, cu suma de 22,744 milioane lei, din care 2% (0,383 milioane lei) contribuţia CJ Bihor.
"De la semnarea contractului de finanţare, pe 5 august 2013, am lucrat pe repede înainte", spune Babău: au fost licitate proiectul tehnic (întocmit de Rono Aqua Oradea), dirigenţia de şantier (OLM Building Timişoara) şi execuţia (câştigată de IMAO, din Slovacia, care mai construieşte asemenea centrale în Serbia, Germania, Polonia, Austria, Ungaria şi Croaţia).
Rapid şi curat
La centrală au lucrat din martie 2014 numai meseriaşi şi au fost folosite doar materiale din Cehia, Germania, SUA, Serbia, Polonia şi Austria. "Din păcate, la noi nu e interesată nicio firmă de asemenea proiecte", spune directorul adjunct Ecoland, deşi ele vor fi din ce în ce mai căutate, pentru că România s-a angajat ca până în 2020 să obţină din surse regenerabile jumătate din energia pe care o consumă, iar pe de altă parte tehnologia nici măcar nu e atât de complicată cum pare.
Centrala din Săcueni are două fermentatoare uriaşe din oţel galvanizat, de câte 5.000 metri cubi, unde un dozator de mare capacitate, de 28 mc, amestecă dejecţiile animale cu porumb şi secară pentru producerea gazului metan. Inima "uzinei" este o microcentrală ce transformă gazul în electricitate, iar pentru creşterea randamentului a fost adăugată şi o instalaţie ce preia căldura produsă de motorul centralei pentru a o converti tot în electricitate. "Practic, acesta dă 70% din totalul producţiei, iar instalaţia suplimentară 30%, astfel că materia primă e folosită la maximum, 365 zile pe an", spune Matyasi.
Cu profit
Până pe 28 februarie, când centrala cu o putere de 4.557 MWh va fi pusă în funcţiune, Ecoland urmează să obţină licenţa de producător de energie de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie. Cum în primii cinci ani proiectul nu are voie să genereze profit, producţia va fi livrată în Sistemul Energetic Naţional, iar contravaloarea ei va fi compensată cu cea a facturilor emise de Electrica celor două consilii locale şi Consiliului Judeţean, cu tot cu instituţiile subordonate acestuia, de la Direcţia pentru Protecţia Copilului până la Teatrul Regina Maria. Economia depăşeşte câteva sute de mii de euro pe an, doar pentru iluminatul public Primăria comunei Diosig plătind anual circa 100.000 euro, iar CJ, numai pentru propriile sedii, peste 130.000 lei.
La câştigul de acum se va adăuga în câţiva ani încă unul, şi mai consistent. În baza unui nou proiect, Ecoland va putea ambala şi vinde îngrăşământul agricol obţinut la finalul procesului de producere a energiei, ceea ce, spune directorul executiv Stela Babău, va aduce venituri anuale de circa 1,5 milioane euro. Cam cât să se repare câte un drum judeţean în fiecare an ori să se modernizeze complet într-un cincinal...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.