URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
23 Decembrie 2016, 12:01

Efectele hotărârilor CEDO

Efectele hotărârilor CEDO foto: abcjuridic.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pronunţarea unei hotărâri de condamnare a Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu are un efect automat cu privire la procesul în care s-a încălcat unul dintre drepturile prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, persoana în cauză având doar posibilitatea de a cere revizuirea hotărârii pronunţate de către instanţa română.

Mai concret, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu rejudecă procesul soluţionat de către instanţele române, ci doar constată dacă s-au încălcat drepturi fundamentale prevăzute în Convenţie cum ar fi: dreptul la un proces echitabil, dreptul de proprietate, dreptul la viaţă, dreptul de acces la justiţie etc.

În situaţia în care apreciază că în litigiul intern s-a nesocotit un drept fundamental, Curtea constată că a avut loc o încălcare a Convenţiei şi poate acorda despăgubiri materiale şi morale.

Mai departe însă, persoana care a căştigat procesul la CEDO trebuie să formuleze o cerere de revizuire a hotărârii instanţei române, această cerere trebuind a fi făcută în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, indiferent dacă este vorba de un proces penal sau de un proces civil.

Instanţa română va admite cererea de revizuire şi va proceda la rejudecarea procesului în care s-a produs încălcarea dreptului fundamental constatată de CEDO cu respectarea celor statuate de instanţa europeană.

În urma rejudecării, soluţia instanţei române poate fi diferită de cea din hotărârea revizuită sau poate fi la fel cu prima hotărâre, instanţa fiind ţinută doar să respecte aspectele de procedură conţinute în hotărârea instanţei europene.

În concluzie, pronunţarea unei hotărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului de condamnare a Statului Român nu înseamnă schimbarea hotărârii române, ci doar rejudecarea procesului respectiv cu respectarea drepturilor fundamentale, rejudecare care va fi realizată de alţi judecători decât cei care au judecat procesul iniţial care nu a respectat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Cu ocazia Crăciunului, Cabinetul avocaţial Ursuţa urează tututor cititorilor BIHOREANULUI, clienţilor şi colaboratorilor noştri, Sărbători fericite!

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Maestre, povestea e mai lunga! N-ati avut timp, sarbatorile....Va scriu eu completarea
Comisia juridice din parlament au respins, pe rand, proiectul care prevedea ca statul să facă "de îndată", după condamnarea Românei la CEDO, acţiune în despăgubiri împotriva magistraţilor care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, au săvârşit erorile judiciare, preşedintele ICCJ Livia Stanciu susţinând respingerea. Proiectul pentru modificarea Legii 303/2004 prevedea obligativitatea statului de a se îndrepta de îndată cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, în legea în vigoare prevăzându-se doar posibilitatea. Prin proiect se mai propunea ca termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate aceste cazuri să fie majorat de la un an la zece ani. Valoarea despăgubirilor plătite de Ministerul Finanţelor Publice în numele statului este de peste 200 de milioane de lei pentru perioada 1998-2015, potrivit instituţiei. Problema răspunderii magistraţilor este o problemă importantă. Proiectul de lege este un proiect extrem de delicat, care nu trebuie promovat în orice condiţii, să nu-l expună pe magistrat vreunei răspunderi personale pentru exercitare cu bună credinţă a funcţiei, ci doar să răspundă în situaţia în care şi-a exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă", a explicat Stanciu. "Statul are un drept de regres împotriva magistratului, dar pentru stat este prevăzută o facultate, nu o obligaţie a dreptului de regres. Textul actual nu se impune a fi modificat. Orice răspundere a unei persoane, inclusiv a unui magistrat, trebuie să aibă la bază ideea de vinovăţie a magistratului, respectiv în exercitarea funcţiei judiciare", a argumentat Livia Stanciu. Concluzia: admitand, prin absurd, ca niciun judecator nu a fost/este corrupt, mai ramane varianta prostiei/incompetentei/neglijentei. Doar ca peste tot un angajat care greseste din prostie/incompetenta/neglijenta, e bun de plata. Da, dar la noi unii sunt mai egali: magistratii si parlamentarii, ca sa dau doar doua exemple. P.S. Din cate stiu eu, statul nu s-a indreptat niciodata pt. a-si recupera sumele platire ca despagubiri impotriva niciunui magistrate. Daca gresesc, va rog, d-le Ursuta sa ma corectati!
Postat 23 Decembrie 2016, 13:43 de pinonel
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON