Doctorie pentru sărăcie: Prost plătiţi, expuşi tentaţiilor dar şi riscurilor, angajaţii din sănătate se pregătesc de revoltă

Dacă o plăcintăreasă arde o plăcintă, face alta. Dar dacă un doctor greşeşte? Şi totuşi, ani mulţi după debutul în carieră, medicul ia acelaşi salariu ca plăcintăreasa: 700-900 de lei.

E una din cauzele pentru care cei 40.000 de doctori din toată ţara s-au săturat să mai rabde şi cer mai vehement ca niciodată dublarea salariilor rezidenţilor şi majorări pentru medicii specialişti şi medicii primari. Luna aceasta vor ieşi în stradă, iar dacă va fi nevoie luna viitoare vor intra în grevă generală, prima de după 1989.

Înaintea unei asemenea decizii, BIHOREANUL a vrut să afle chiar de la medici cât de întemeiate le sunt pretenţiile şi cât de mare e riscul ca sistemul sanitar, cârpit întruna, să crape de-a binelea.

Tinereţea i s-a dus cu anii...

"Sunt doctor de trei ani şi am salariu 900 lei". Aşa sună, cam ca la Alcoolicii Anonimi, confesiunea lui Ionuţ. A început facultatea în 2004 şi a terminat-o în 2010. A mai stat cu burta pe carte încă 7 luni, 14 ore pe zi, să înveţe pentru rezidenţiat, examenul pe care orice absolvent de Medicină trebuie să-l promoveze ca să devină medic specialist, ceea ce îi mai ia alţi 3 ani (dacă aspiră să devină medic de familie), 5 (în cazul în care vrea să se facă internist), 6 (pentru viitori chirurgi) sau 7 (pentru neurochirurg).

"Am prieteni care au terminat alte facultăţi deodată cu mine şi au stat toată vara la bere. Nu învinuiesc pe nimeni, doar spun ce sacrificii fac medicii", povesteşte Ionuţ. La examenul naţional de rezidenţiat a fost al treilea şi a ales specializarea Ortopedie-Traumatologie. O vreme s-a gândit la Neurochirurgie, dar "durează prea mult, iar la final nu ai garanţia că găseşti în spital aparatură să-ţi faci meseria ca lumea", explică el. Opţiunea i-a fost influenţată de faptul că a făcut sport (a ajuns chiar campion naţional la volei) şi voia să-şi ajute foşti colegi ("ieri am operat un fotbalist cu ruptură de ligamente încrucişate"), dar şi fiindcă în această ramură obţine rezultate imediate: "un internist mai dă pastile sau amână o operaţie, dar eu, când îmi vine cineva cu oasele zdrobite într-un accident, îl refac din bucăţi", zice Ionuţ.

În batjocură

Din 10 colegi care au luat rezidenţiatul odată cu el, 7 au şi plecat din ţară. "Dincolo primesc între 2.000 şi 2.500 euro pe lună. Dacă fac gărzi, încă 350-400 euro". Alţi colegi de promoţie nici nu s-au mai chinuit să continue. "Tot mai mulţi absolvenţi de medicină renunţă să profeseze. Un coleg întreba de ce să stea 5 ani pe 700-1.000 lei când poate câştiga 1.000 euro din termopane...".

"Pacienţii, individual, ne sunt recunoscători, dar societatea în ansamblu nu ne respectă munca. Sunt discrepanţe uriaşe între salarizarea de la noi şi din celelalte ţări, chiar foste socialiste. În Slovacia medicii au făcut grevă generală şi Guvernul le-a dublat salariile. În Croaţia un rezident porneşte din start de la 500 euro, noi abia avem 200".

Sistemul e bolnav şi îşi produce singur dezechilibrele, a constatat Ionuţ. "Mai ales noaptea, în gardă, vin ţiganii peste noi. N-au plătit niciodată CAS, dar vin cu BMW-uri. Ştiu că urgenţele sunt gratuite, şi trebuie să înghiţim şi să-i tratăm ca pe orice alt pacient, deşi n-au nimic urgent. În felul acesta, însă, sistemul cheltuie aiurea puţinii bani pe care îi colectează de la asiguraţi. Şi exemplele pot continua"...

Sărăntoci

Dacă Ionuţ e sprijinit material şi de părinţi, nu toţi medicii tineri sunt la fel de norocoşi. Tavi este rezident în anul IV, ca soţia sa. Nu au maşină, merg la spital cu autobuzul şi abia îşi achită întreţinerea. "E umilitor. Îmbrăcăm fetiţa de la second-hand, dacă vă vine să credeţi! Mi-e ruşine!". De aceea, nu-i de mirare că se bucură când primesc o "atenţie". "Uneori, 50 sau 100 lei de la pacient ne salvează pentru o săptămână", recunoaşte Tavi.

Câtă nevoie de bani are un medic tânăr? "Cheltuielile noastre sunt cele ale unui om obişnuit - casă, masă, un concediu - dar şi cele pentru pregătire, care ne copleşesc. Cărţi, tratate, cursuri, conferinţe şi congrese (cu taxă de înscriere de la 200 euro în sus), abonamente la reviste pe internet, unde vedem tehnici chirurgicale noi - totul e pe bani. În Oradea nu aveam specialişti în cardiologie vasculară, dar cum să se formeze? Fiecare se descurcă singur. Cursul se face la Cluj, însă cum să stau 3 luni acolo pe o chirie de 200 euro când abia mă târăsc aici?".

Şi totuşi, medicul trebuie să lase deoparte grijile, să fie în formă, cu un psihic beton. "Ne trezim la 6.30, la 7.15 suntem la spital, lucrăm până la 15 dacă nu intervine nimic special, dar adesea şi până la 8 seara. Chiar şi aşa, trebuie să fim mereu perfecţi, că nu se intră în sala de operaţii cu ameţeli de foame sau cu gândul la întreţinerea şi la rata la bancă".  

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Sunt însă o mulţime de specializări în care doctorii depind doar de salarii. "De la cine şi ce poate primi un medic de laborator, un urgentist, un epidemiolog?", zice preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, dr. Carmen Pantiş (foto).

Alţi rezidenţi au devenit "navetişti". Deşi nu e recunoscut oficial, fenomenul ia proporţii. "Din ce în ce mai mulţi rezidenţi lucrează aici zi-lumină, iar o săptămână pe lună îşi iau liber, la mica înţelegere cu îndrumătorii şi şefii de secţie, ca să lucreze dincolo. Pleacă în Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Germania, unde în săptămâna aceea pot câştiga 1.000-2.000 euro. Nici nu ies din spitale, acolo lucrează 10-14 ore pe zi, acolo mănâncă, acolo dorm". Urmarea? Rezidenţii fac comparaţia şi majoritatea decid să plece definitiv. "În fiecare an îşi iau certificate să lucreze dincolo câte 60-100 de medici din Bihor, dintr-un total de 2.000. Fără a-i socoti şi pe stomatologi! De altfel, jumătate din promoţia mea de la Cluj e plecată. Acum 5 ani emigraseră doar un sfert", spune dr. Pantiş.

Concluzia? "Autorităţile nu au nicio strategie să ţină medicii în ţară. Un rezident câştigă vreme de 5 ani 800-1.100 lei, când devine specialist 1.800, iar un medic primar 2.500 lei. Între timp, un procuror ia de la 6.000 lei în sus. Iar procurorii sunt cu adevărat bugetari, nu ca medicii, care nu sunt plătiţi de la buget, ci din contribuţiile la CAS. Pe magistraţi sistemul spune că-i fereşte de tentaţii. Pe noi ne ţine expuşi, ne lasă la mila pacientului", spune dr. Pantiş.

Exod continuu

Dr. Zoia Bitea (foto), director adjunct la DSP Bihor, confirmă datele. În judeţ sunt 670 de rezidenţi, iar numărul total al medicilor specialişti şi primari se ridică la 1.957. Din aceştia, din 2010 până în prezent, 876 şi-au depus actele pe baza cărora pot lucra în străinătate. Câţi au plecat efectiv? Cel puţin jumătate, restul se pregătesc. "Pleacă mai ales anesteziştii, urgentiştii, specialiştii în radiologie-imagistică, în recuperare şi balneologie, dar şi medicii de familie. E plin de medici de familie români în Franţa", spune dr. Bitea.

Ce fac autorităţile să-i întoarcă din drum? Nimic. Nici măcar, ca pe vremuri, să le asigure o locuinţă de serviciu. "De ani foarte mulţi, DSP nu mai dă repartiţii pentru locuinţe. Rezidenţii nici nu mai vin să ceară". În felul acesta, fără salarii, fără locuinţe, fără condiţii de lucru normale, prognoza e sumbră: într-un deceniu-două am putea avea medici din Republica Moldova, Pakistan, India, sau români, dar mai slab pregătiţi. Pentru că în Occident pleacă cei valoroşi sau ambiţioşi să se perfecţioneze, să câştige şi să trăiască mai bine.

Cum ne fură statul căciula

Cum totul se rezumă la bani, cum alocaţia de la buget pentru sistemul sanitar e de numai 3,45% din PIB, iar contribuţiile asiguraţilor la Fondul Naţional de Sănătate le încasează Ministerul de Finanţe, care nu se ştie cât lasă CAS-ului, breasla a decis să nu mai înghită anomalia perpetuată de două decenii. Colegiul Medicilor, Colegiul Medicilor Dentişti, Colegiul Farmaciştilor, Colegiul Psihologilor, Ordinul Biologilor şi Biochimiştilor, Federaţia sindicală Sanitas, Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor şi Federaţia Sindicatelor Medicilor au constituit luna trecută Coaliţia profesioniştilor din sănătate. "Este prima oară după 1989 când toţi actorii din sistem se coalizează ca să impună schimbarea lui reală", spune dr. Pantiş.

Ce înseamnă asta? "În septembrie am pichetat Ministerul Sănătăţii şi al Finanţelor, pentru ca alocaţia pentru Sănătate să fie adusă la 6% din PIB, rezidenţilor să li se dubleze salariile, iar deficitul de personal să fie redus". Dacă Guvernul rămâne surd la cereri, Coaliţia e decisă să protesteze masiv, cu 30.000 de medici şi asistenţi la Palatul Victoria, iar apoi să declanşeze prima grevă generală. Şi dacă nici aşa nu-şi obţin drepturile, medicii nu exclud să-şi dea demisia, în bloc, cum au făcut cei din Slovacia în 2011. Lor li s-au dublat salariile, semn că guvernanţii aveau totuşi bani, dar nu i-au dat decât într-o situaţie extremă...

LEAC LOCAL
Stimulente pentru mici şi mari

Gheorghe Carp (foto), managerul Spitalului Judeţean, le dă deplină dreptate colegilor de breaslă, dar crede că şansele ca aceştia să obţină câştig de cauză sunt minime. "Ministrul Sănătăţii a declarat public că e de acord cu revendicările şi că le-ar satisface dacă ar avea de unde. Dar banii sunt împărţiţi de Finanţe". Cel puţin pentru rezidenţi, efortul financiar al statului n-ar fi mare, cam 20 milioane euro anual, dar dacă Guvernul le-ar dubla lefurile ar deschide cutia Pandorei, fiindcă în funcţie de lefurile lor sunt reglementate şi cele ale medicilor specialişti şi primari.

În aceste condiţii, dr. Carp crede că la îmbunătăţirea situaţiei medicilor pot contribui administraţiile locale. "Conştientă că avem deficit de specialişti, de pildă în neurochirurgie ori chirurgie cardiovasculară, conducerea Primăriei Oradea a decis să finanţeze de la bugetul local pregătirea unor rezidenţi în aceste direcţii", spune el. Tot municipalitatea va oferi câteva case într-un cartier rezidenţial, pentru a convinge specialişti din Cluj sau chiar români plecaţi în străinătate să vină ori să revină aici. În schimb, pentru cei mai defavorizaţi dintre medici, rezidenţii, abia acum se fac planuri. Carp vrea ca imediat după mutarea ambulatorului Spitalului Judeţean de lângă Staţionarul II să transforme clădirea în garsoniere şi apartamente pentru rezidenţi.