Mai multe bucăţi de topoare celtice şi o lamă de cuţit, vechi de circa 3.000 de ani, au fost descoperite, duminică, de un orădean, în comuna Brusturi. Acestea au fost predate, marţi, Muzeului Ţării Crişurilor şi, aparent, stilul de realizare a obiectelor corespunde celui folosit pentru obiectele descoperite în Peştera Igriţa din Aştileu.
Din cultura pretracică
Obiectele cu însemnătate istorică au fost descoperite de orădeanul Preda Bălăiban, un pasionat de istorie care deţine, cu autorizaţie, şi un detector de metale.
"Hobby-ul meu este să mă plimb cu detectorul de metale prin păduri. Am găsit fragmentele de topoare celtice şi lama de cuţit în aceeaşi groapă în pădurea din satul Picleu, comuna Brusturi. Mi-am dat seama de la început că sunt valoroase şi le-am predat imediat la Primărie (n.r. - cea a comunei Brusturi), aşa cum prevede legea", a povestit pentru BIHOREANUL, Preda Bălăiban.
Acesta a mai povestit şi că, în trecut, a mai descoperit capete de topoare vechi de mii de ani, precum şi dinari romani din argint, toate acest obiecte aflându-se acum în Muzeul Ţării Crişurilor (foto).
Obiectele descoperite acum în pădurea din Picleu au fost preluate de Direcţia de Cultură şi vor fi predate Muzeului Ţării Crişurilor, ai cărui specialişti le vor studia îndeaproape.
"La o primă cercetare a fragmentelor, acestea datează de la finalul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, adică din secolele XII – X î. Hr. Descoperirea, ce aparţine culturii pretracice, este cu atât mai interesantă cu cât stilul de realizare a obiectelor corespunde cu specificul Peşterii Igriţa din localitatea Aştileu", a precizat pentru BIHOREANUL Bogdan Tegreş, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură Bihor.
Acestea a mai spus şi că topoarele şi lama de cuţit au fost folosite de oamenii preistorici ca arme, dar şi ca unelte. Ar fi fost posibil şi ca acestea să fi fost folosite chiar de oamenii care au trăit în Peştera Igriţa (foto), potrivit specialistului.
Această cavernă se află în satul Peştere, comuna Aştileu, iar de-a lungul timpului în ea au fost descoperite tezaure monetare romane, obiecte de ceramică şi bronz, precum urme de viaţă animală, cum ar fi molari de Ursuss peleus.
(Sursa foto: Oradeaindirect.ro, credit: Otniel Denis Maliţa)
Nu vrea recompense
Cei care găsesc obiecte valoroase sunt obligaţi să anunţe primăriile din zonă în termen de 72 de ore de la descoperire. Obiectele valoroase sunt preluate apoi de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi sunt analizate şi evaluate de experţi, iar multe dintre ele pot ajunge exponate în muzee.
După o evaluare temeinică a obiectelor găsite, realizată de experţi, autorul descoperirii este răsplătit cu 30% din valoare sau chiar cu 45% dacă obiectele au o importanţă deosebită, în termen de 18 luni de la data scoaterii lor la lumină.
Nu este şi cazul descoperirii de la Brusturi. "În acest caz, precum şi în la celelalte descoperiri făcute mine, am specificat clar şi în scris autorităţilor că nu doresc nicio recompensă. Eu fac totul din pasiune şi mă bucur că pot contribui la descoperirea trecutului nostru", a mai spus Preda Bălăiban.
BIHOREANUL a mai prezentat în trecut descoperirile realizate de "detectoriştii" din judeţ, cum ar fi bijuterii din argint vechi de 2.000 de ani, găsite în Aştileu, un tezaur de 5.000 de monede de argint, găsite în Nojorid, şi inele din bronz găsite în Gălăşeni.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.